Educaţia, temă importantă de campanie

Propunem partidelor politice să pornească în dezbaterile privind educaţia din campania electorală de la următoarele realităţi, care destabilizează şi aruncă în derizoriu educaţia din România:

• Abandonul şcolar. Un sfert din populaţia cu vârstă preşcolară şi şcolară de la nivelul anului 2014-2015 nu a fost prins în sistemul naţional de educaţie, potrivit pliantului „Populaţia şcolară a României 2016”, publicat de Institutul Naţional de Statistică.
• Promovarea la examenele naţionale de absolvire. În anul 2016, doar 50% dintre elevii aflaţi în clasele terminale, de gimnaziu sau de liceu, au obţinut medii de trecere. În ultimii 10 ani, circa 600.000 de elevi au parcurs liceul fără să obţină diploma de bacalaureat.
• Şcoala profesională. În Germania, 70% dintre tineri urmează o şcoală profesională, comparativ cu 20% în România. Piaţa muncii lipsită de meseriaşi afectează competitivitatea şi atractivitatea economiei.
• Curriculumul şcolar. Este acelaşi de 50 de ani. Nu există preocuparea şi perspectiva de a moderniza planurile cadru, şi programele de studiu, în concordanţă cu contextul economic, social şi politic în care ne aflăm.
• Testele internaţionale PISA. România se află pe ultimele locuri din Europa la aceste teste care măsoară competenţele elevilor de 15 ani.
• Înjumătăţirea numărului de studenţi. În ultimii 7-8 ani numărul de studenţi a scăzut la jumătate, reacţie la oferta şi calitatea precară a  învăţământului universitar din România.
• Plagiatele. Fenomenul plagiatului descalifică şi decredibilizează învăţământul superior din România, fără să se găsească o soluţie de diminuare măcar a acestui fenomen. Partidele politice  trebuie să ceară candidaţilor posesori de titluri doctorale o declaraţie pe proprie răspundere, din care să rezulte că nu au plagiat în teza de doctorat.
• Universităţile româneşti în clasamente internaţionale. Ultimul clasament internaţional plasează cele mai bune universităţi în categoria 700+. Într-un alt clasament, România se plasează pe locul 24 din 28 de state europene.
• Politizarea managementului. Funcţiile de conducere, în preuniversitar şi în universitar, se dau pe criterii politice, de către partidul aflat la putere, unor politruci de partid care n-au pregătirea şi calităţile necesare.
• Nu există mecanisme de evaluare a performanţelor şi rezultatelor muncii. În lipsa acestor mecanisme, standardizate şi unitare la nivelul ţării, care să măsoare progresul şcolar şi rata de inserţie în piaţa muncii a absolvenţilor în specializarea urmată, evaluarea şi salarizarea se face subiectiv, funcţie de relaţii şi conexiuni politice.

Semnalăm partidelor politice acest tablou, pentru a  discuta şi oferi soluţii la aceste probleme dramatice ale educaţiei româneşti.

Comitetul Director al EDU CER, Asociaţia Educaţie şi Cercetare