Facultatea de Drept reacţioneză la afirmaţia ministrului Educaţiei care susţine că avem prea mulţi jurişti şi va reduce numărul de locuri bugetate

Facultatea de Drept reacţioneză la afirmaţia ministrului Educaţiei despre facultăţile de drept care ar urma să aibă redus numărul de locuri bugetate la 20%. FOTO: Arhivă

Reprezentanţii Facultăţii de Drept reacţionează la declaraţia ministrului Educaţiei Valentin Popa cu privire la numărul de locuri la facultăţile de drept şi economie care ar urma să fie redus la 20% din cifra actuală, întrucât România are prea mulţi jurişti şi economişti.

„Cu ocazia dialogului cu protestatarii din 17 Aprilie a.c., ministrul Educaţiei, inginer doctor Valentin Popa, a afirmat că în anii următori facultăţile de drept şi de economie îşi vor reduce drastic numărul de studenţi, la 20% din numărul actual, deoarece nu este nevoie de atâţia jurişti şi economişti. Ulterior, şi-a nuanţat atacul împotriva Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti“, scrie istoricul Marius Diaconescu pe blogurile Adevărul.

„Potrivit ministrului, este o dovadă de management defectuos să ceri 300 de locuri bugetate la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, când oricum vin cu sutele studenţi pe locurile cu taxă la această facultate. Susţine domnia sa că un bun manager ar cere doar câteva locuri bugetate, iar locuri cu taxă cât mai multe, pentru că oricum se ocupă“, mai scrie acesta pe blog

Redăm mai jos poziţia tranmisă de Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti

Referitor la afirmaţiile făcute de domnul Valentin Popa, ministru al Educaţiei Naţionale, în cadrul întâlnirii din 17 aprilie 2018 cu protestatarii aflaţi în faţa ministerului, prin care afirma că numărul mare de locuri bugetate alocate anual Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti ar fi o dovadă de management defectuos, facem următoarele precizări:

1. Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti este a doua cea mai veche instituţie de învăţământ superior juridic din România, înfiinţată de Alexandru Ioan Cuza în anul 1859, iar profesorii, studenţii şi absolvenţii acestei facultăţi au făcut şi fac parte şi astăzi din elita intelectuală şi politică a ţării.

2. Cadrele didactice ale facultăţii noastre au depus un efort constant în pregătirea generaţiilor viitoare de jurişti. Dincolo de acest aspect, profesorii noştri au contribuit, de-a lungul timpului, nu numai la construcţia şi dezvoltarea ştiinţei juridice româneşti, ci şi la redactarea unor acte normative fundamentale: Constituţia, codurile (civil, penal, de procedură civilă şi procedură penală) şi alte legi importante pentru societatea noastră. Faptul că, în ultimii ani, această contribuţie nu mai există nu ne este imputabil nouă.

3. Se poate afirma cu îndreptăţire că absolvenţii Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti sunt cei mai buni din ţară; o demonstrează rezultatele la concursurile de admitere în profesie:

a. la concursul de admitere în profesia de avocat, organizat la nivel naţional de Uniunea Naţională a Barourilor începând din 2012, absolvenţii noştri au ocupat în mod constant locul I, reprezentând între 35% şi 49% din totalul celor admişi;

b. la concursul de admitere în profesia de magistrat, organizat de Institutul Naţional al Magistraturii începând din 2005, absolvenţii noştri au ocupat în mod constant locul I, reprezentând între 20% şi 35% din totalul celor admişi. Menţionăm, de exemplu, că în anul 2017 au candidat la Institutul Naţional al Magistraturii 2516 absolvenţi ai tuturor facultăţilor de drept din ţară pentru 200 de locuri, peste o treime  dintre acestea fiind ocupate de absolvenţii noştri (68). 

Aceste statistici sunt cu atât mai relevante cu cât în România funcţionează aproximativ 50 de programe de studii de drept (facultăţi de drept sau programe în cadrul altor facultăţi), dintre care unele nici nu se regăsesc pe lista absolvenţilor admişi în aceste două importante profesii juridice.

4. Rezultatele studenţilor noştri sunt remarcabile şi pe plan internaţional: la Concursul de Arbitraj Comercial Internaţional „Willem Vis” – cel mai mare concurs de drept privat din lume –, am obţinut locul III la Hong Kong, din peste 120 de universităţi participante, în anii 2015 şi 2017, şi locul III la Viena, din 362 de universităţi participante, în anul 2018.

5. Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti are programe de colaborare internaţională de excelenţă, dintre care menţionăm un program unic în România în domeniul dreptului - Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene, organizat în colaborare cu Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne şi alte 14 universităţi franceze; studenţii colegiului obţin atât diploma universităţii noastre, cât şi diploma Universităţii Paris 1 Panthéon-Sorbonne, iar carierele lor profesionale confirmă în timp valoarea pregătirii pe care o oferim împreună cu colegii francezi. De exemplu, în urma unui studiu efectuat cu privire la absolvenţii Colegiului din perioada 1995-2013 (atât de la nivel licenţă, cât şi master), a reieşit că 23,18% exercită o funcţie publică la nivel intern ori internaţional (aproape jumătate dintre ei lucrând în structurile europene), 53,42% sunt avocaţi, iar restul sunt judecători (7,45%), consilieri juridici (7%), cadre didactice etc.

6. Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti este singura facultate de drept din România cu „vocaţie naţională”, studenţii şi absolvenţii noştri provenind din toate mediile sociale şi din toate zonele ţării. De aceea, în ultimii ani (2008-2018) numărul anual de candidaţi la facultatea noastră a fost între 1.200 şi 1.600 (aproximativ), ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din numărul total de candidaţi pentru toate programele de studii la unele dintre universităţile recent favorizate de Ministerul Educaţiei. Aceasta în condiţiile în care admiterea la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti nu se face pe bază de dosar, ci pe baza unui examen extrem de serios, care evaluează cunoştinţele de limba română şi de economie ale candidaţilor.

7. Faţă de performanţele constante menţionate mai sus, considerăm că este datoria instituţională şi morală a statului de a facilita studiul gratuit pentru cei mai buni studenţi la cele mai bune facultăţi, asigurând astfel mijloacele de atingere atât a obiectivelor de inserare a absolvenţilor pe piaţa muncii, cât şi a celor de utilizare eficientă a fondurilor publice alocate educaţiei de performanţă.