Reciclarea cadrelor şi cercetarea românească - episodul Dr. Şerban Valeca

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
reciclare mci

Având în vedere demisiile celor doi minişti, pe care remanierea guvernamentală nu i-a mai prins în fotolii, coaliţia aflată la putere caută prin dulapul cu naftalină nume noi pentru portofoliile de la Educaţie şi Cercetare.

Se potriveşte de minune aici o strofă din Glossa lui M. Eminescu:

„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece […]“

În poll-positions sunt Dr. Şerban Valeca la Cercetare şi Dr. Daniel Breaz la Educaţie.

Dr. Valeca a mai fost la cârma MCI în prima jumătate de an 2017. Fiindu-i vehiculat numele pentru un viitor mandat, considerăm de cuviinţă să analizăm realizările din timpul mandatului precedent care-l recomandă pentru unul nou.

La un Ctrl-F rapid printr-un fişier imaginar cu „realizări“, nouă ne dă „not found“. Ba mai mult, dă şi o eroare imediat mai jos: „File may be corrupt“.

Am trecut deci la prelucrarea manuală a „realizărilor“ din timpul mandatului dlui Dr. Şerban Valeca (ianuarie - iunie 2017):

  • Dl Valeca nu doar că nu a aplicat Programul de Guvernare, ce prevedea creşterea cu 30% a bugetului Cercetării, dar a „reuşit“ să obţină un buget mai mic decât cel din anul precedent. Oricum, în ultimii ani, guvernanţii ne-au obişnuit cu sintagma creştere negativă. Nici cu bugetul micşorat nu a prea ştiut ce să facă, în momentul plecării din minister (jumătatea anului 2017) având executat doar 41% din acesta.
  • Programul de Guvernare a fost în opinia d-lui cel care l-a obligat să intre cu cizmele în cele patru Consilii Consultative din subordinea MCI: al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), cel Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CCCDI), de Etică (CNE) şi cel pentru Transfer Tehnologic (CNTT). Componenţa acestora a fost complet schimbată la nici 4 luni de la numirea membrilor pentru un mandat de 4 ani. Vă veţi întreba de ce, având în vedere că acestea sunt oricum consultative pentru ministru? Răspunsul: pentru ca prin pachetele de informaţii ale viitoarelor competiţii, pe care aceste Consilii le întocmesc, să fie redusă drastic calitatea aplicanţilor, acestora fiindu-le permis să raporteze ca şi „realizări“ şi premiile şi medaliile de la Geneva (aspect despre care am mai povestit). În paralel cu MCI, şi ministerul Educaţiei a trecut la treabă, prin epurări în rândul membrilor CNATDCU (consiliul responsabil cu sanţionarea plagiatelor), proces definitivat luna trecută, când au fost schimbaţi membrii vocali cu alţii obedienţi.
  • Poate cea mai nocivă „realizare“ a mandatului Valeca-2017 a fost renunţarea la evaluatorii internaţionali şi folosirea exclusivă a celor români, implicit schimbarea limbii de depunere a proiectelor din engleză în română. Această măsură ne-a aruncat înapoi cu cel puţin o decadă în privinţa bunelor practici folosite în plan internaţional în domeniul cercetării ştiinţifice. Despre asta nu mai povestim pentru că am făcut-o deja de destule ori, inclusiv în Nature. Pe scurt însă: suntem singurii din sistemele „vestice“ de cercetare care nu permit accesul unor câştigători ai premiilor Nobel la evaluarea proiectelor de cercetare naţionale, permiţând însă unor aplicanţi în competiţiile naţionale să fie şi evaluator, sau soţilor să-şi evalueze soţiile.
  • Nu a lansat nicio o competiţie naţională de proiecte. Prima şi singura competiţie naţională de proiecte din cadrul Programului Naţional de Cercetare a fost lansată în toamnă, şi a fost lovită de multiple scandaluri privind întregul proces, de la cele 3 zile de dezbateri publice asupra pachetului de informaţii, la modificări ale bugetelor proiectelor declarate câştigătoare, precum şi ale timpului de implementare al acestora.
  • Nu a finalizat niciuna din competiţiile naţionale de proiecte lansate în 2016, acestea fiind contractate abia anul acesta, cu întârziere de mai bine de un an faţă de termenul stabilit. A fost nevoie de 3 miniştri ai actualei puteri la cârma MCI (deci nu putem da vina doar pe dl Valeca) pentru a finaliza toate cele patru competiţii naţionale de proiecte lansate de tehnocraţi în 2016. Acestea au fost: Proiecte post-doctorale, Proiecte destinate formări de tinere Echipe, Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră şi Proiecte de Cercetare Exploratorie.
  • Mâna dreaptă a dlui Valeca a fost dl Dr. Lucian Georgescu, secretar de stat pe atunci, devenit ulterior ministru şi reciclat ulterior în aceeaşi poziţie de secretar de stat, pe care o ocupă în prezent. Dl Dr Georgescu este cel care la plecarea din minister a publicat un raport de activitate catalogat ca „între laudă de sine şi „fake news“ de către Ad Astra. Cu alte cuvinte dl Valeca a avut sfătuitori de nădejde, pe care probabil îi va avea şi în noul mandat. Că deh, dacă aparatul merge, de ce să-l schimbi/repari?
  • Programul ce asigura accesul cercetătorilor români la literatura de specialitate internaţională (ANELIS+) a fost disfuncţional pe întreaga perioadă a mandatului. Cu alte cuvinte, acele reviste care permit accesul la conţinut doar în baza unui abonament (adică majoritatea celor de top) erau inaccesibile românilor.
  • Imediat după instalarea în fotoliul ministerial dl Valeca a promovat un HG (81/27.02.2017) de modificare a Strategiei Naţionale de Cercetare. Ştiţi voi, aceea la care au lucrat peste 1.000 de cercetători, ‘nşpe comisii şi s-au cheltuit cel puţin 3,5 milioane de lei. Dl Valeca a hotărât că aceştia au greşit prin neincluderea în Strategie şi a reactorului nuclear de la Mioveni, adică proiectul de suflet al d-lui, de pe vremea când era preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Cercetări de la Mioveni. Astfel, România are în prezent trei proiecte majore de infrastructură de cercetare, ELI-NP, DANUBIUS şi ALFRED, ultimul fiind reactorul nuclear.

Ca o paranteză şi fără vreo legătură cu Dl. Valeca, dintre aceste proiecte, niciunul nu este însă funcţional. Deocamdată, sperăm noi! Toate se poticnesc, cam ca şi construcţia autostrăzilor in România. Despre unul dintre acestea, proiectul DANUBIUS purtat de către ROSA prin spaţiu pentru a fi aterizat ulterior înapoi în braţele celor de la MCI, v-am vorbit deja. Poate că ar fi cazul să dedicăm câteva articole în viitorul cât mai apropiat şi celorlalte. Stay tuned!


L-am întreba şi noi pe dl Valeca, în lumina celor de mai sus, parafrazând un celebru comitet de selecţie: „Cine vă recomandă? Unde v-aţi calificat? Cu cine şi la ce performanţe aţi ajuns până acum? Cu ce incepeţi în noul Mandat la MCI?". Nu ar fi mai util să vă concentraţi energiile (nucleare) pe ALFRED şi poate, să ne demonstraţi utilitatea şi motivul includerii acestuia în SNCDI 3?


Octavian Micu este doctor în fizică teoretică la University of Alabama, Tuscaloosa, AL, U.S.A. şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul fizicii găurilor negre şi a gravitaţiei cuantice.

Mihai Miclăuş este doctor în biologie moleculară la Universitatea Rutgers din S.U.A., şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul biologiei moleculare a plantelor.

Lucian Ancu a activat la nivel de vârf în fizica particulelor elementare până recent. În decursul a mai bine de zece ani a contribuit la căutările pentru bozonul Higgs la Fermilab şi apoi la descoperirea acestuia la CERN.

*Cu excepţia textelor semnate cu numele asociaţiei, articolele individuale nu reprezintă punctul de vedere al Ad Astra, ci reflectă opiniile personale ale bloggerului care semnează textul.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite