Preşedintele Franţei îşi începe vizita în China în oraşul Xi’an, faimos pentru soldaţii de teracotă. Emmanuel Macron i-a adus cadou un cal lui Xi Jinping

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Brigite şi Emmanuel Macron, în vizită la soldaţii de teracotă din oraşul chinez Xi’an
Brigite şi Emmanuel Macron, în vizită la soldaţii de teracotă din oraşul chinez Xi’an

Preşedintele francez Emmanuel Macron a început astăzi prima sa vizită de stat în China, însoţit de soţia sa, Brigitte, în oraşul nordic Xi’an, faimos pentru soldaţii de teracotă construiţi cu 250 de ani înaintea erei noastre şi fost punct de plecare pe vechiul Drum al Mătăsii.

În aceasta seară, cuplul prezidenţial va fi găzduit la Beijing de preşedintele chinez Xi Jinping şi soţia acestuia, Peng Liyua. Înainte de călătorie, Macron a discutat le telefon cu preşedintele american Donald Trump despre crizele din Coreea de Nord şi Iran, care vor fi abordate probabil şi în discuţiile cu preşedintele chinez.

Primă oprire a liderului francez a fost în vechea capitală Xi’an – fost punct de plecare pe vechiul Drum al Mătăsii, pe care autorităţile chineze vor să-l revigoreze. Preşedintele Macron este un susţinător al acestui proiect, care presupune investiţii de 1.000 de miliarde de dolari în 65 de ţări, deşi Franţa a fost până acum reticentă, iar o parte a Europei îl consideră periculos de expansionist.

Pentru preşedintele francez Emmanuel Macron, cel mai important dosar internaţional în care China este un actor major este proiectul de infrastructuri „Noile Drumuri ale Mătăsii”, lansat în 2013 de preşedintele chinez Xi Jinping. Este un proiect colosal, care prevede construirea de drumuri, porturi, căi ferate şi zone industriale în 65 de ţări, reprezentând 60% din populaţia lumii. 

macron china

În cadrul acestui proiect, Franţa speră să semneze, cu ocazia vizitei preşedintelui Emmanuel Macron la Beijing, circa 50 de acorduri şi contracte. Preşedintele francez vrea să stabilească o relaţie personală cu omologul său chinez Xi Jinping, pe care l-a mai întâlnit o dată, anul trecut, la Summitul G20 de la Hamburg. 

Atât Franţa, cât şi China se numără printre membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi în cursul vizitei vor fi abordate subiecte sensibile, cum ar fi cel al testelor nucleare nord-coreene şi cel al eforturilor pentru găsirea unei soluţii în Siria, fără a uita lupta împotriva încălzirii climatice, în contextul deciziei preşedintelui american Donald Trump de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris.

   De la „diplomaţia panda“, la „diplomaţia calului“

Emmanuel Macron îi va oferi preşedintelui chinez Xi Jinping un cal aparţinând Gărzii Republicane, o ”diplomaţie a calului” inedită şi un gest de prietenie faţă de gazda sa, a declarat Palatul Elysée pentru AFP. Este şi un răspuns la „diplomaţia panda chineză“. În 2012, Bejingul a oferit în dar Franeţi doi pui de urs panda . 

”În cursul viztei sale la Paris, în 2014, preşedintele chinez a fost escortat de la Invalides la Elysée de 104 cavaleri din Garda Republicană şi a fost fascinat de acest know-how de excelenţă”, a precizat preşedinţia.

”Dorind să ţeasă legături de prietenie cu şefii de stat străini, mai mult decât un cadou, Emmanuel Macron a vrut să facă un gest diplomatic”, subliniază Elysée.

Acest gest răspunde ”diplomaţiei panda” chineze, prin care, în 2012, Beijingul a împrumutat Franţei un cuplu de urşi panda, al căror pui a fost botezat în noiembrie de soţia preşedintelui, Brigitte Macron.

Transcrierea în mandarină a numelui preşedintelui francez este "Makelong", care înseamnă ”calul ia dragonul”.

Botezat  "Vésuve de Brekka", acest cal brun castrat, în vârstă de opt ani, care provine dintr-o mică fermă de la Canalul Mânecii, a intrat în Garda Republicană în 2012.

Emmanuel Macron va oferi totodată harnaşamentul calului şi o sabie pe care este gravată fraza ”Dl. Emmanuel Macron – Preşedintele Republicii Franceze - Beijing - Ianuarie 2018”.

Caii Gărzii Republicane reprezintă excelenţa misiunilor de onoare ale preşe

cal macron

dinţieii la primirea şefilor de stat, precizează Elysée.

Franţa încheie astfel ”un acord de parteneriat între Garda Republicană şi autorităţile chineze, care valorizează excelenţa filierei ecvine franceze dotate cu numeroase atuuri în însoţirea dezvoltării acestui sector în China”.

Vésuve de Brekka, născut pe 10 iunie 2009 la Colomby, la crescătorul Le Boulanger, este un cal tipic al Gărzii Republicane. El a efectuat ultima escortă prezidenţială pe 11 noiembrie 2017, pe Champs-Elysées.

Caii Gărzii Republicane rămân timp de aproximativ 15 ani în serviciu activ. Ei sunt cumpăraţi la vârsta de trei ani de la crescători privaţi.

Ei trebuie să răspundă unor criterii cu privire la talie (minimum 165 de centimetri la greabăn) şi să prezinte o culoare clară (roib, brun sau gri).

Calul a călătorit până în China cu un avion special, însoţit de veterinarul şef şi cavalerul din Garda Republicană care-l îngrijejşte. Ei au sosit pe 4 ianuarie şi vor îngriji calul la o fermă de carantină. Calul va intra apoi în grajdul prezidenţial al lui Xi.

Macron îi va oferi luni seara lui Xi, în cadrul primei lor întâlniri la Beijing, o fotografie a calului.

Generalul Damien Striebig, comandantul Gărzii Republicane, însoţeşte delegaţia oficială.

Şaua pentru arme oferită odată cu Vésuve datează din 1874 şi echipa regimentele de cavalerie ale armatei franceze.

Numai Garda Republicană foloseşte şei de acest tip în prezent.

Acordul de parteneriat între Garda Republicană şi China prevede o misiune de expertiză în China şi acţiuni de formare în Franţa.

Macron îndeamnă îndeamnă la o alianţă Franţa-Europa-China pentru ”viitorul lumii”

Emmanuel Macron a pledat luni, la Xian, în favoarea unei vaste alianţe între Franţa, Europa şi China, mai ales în lupta împotriva modificărilor climatice şi proiectului Beijingului cu privire la ”noi drumuri ale mătăsii”, angajându-se să se întoarcă în China ”cel puţin o dată pe an”, relatează AFP.

”Destinele noastre sunt legate”, a spus el într-un discurs de o oră şi un sfert la Xian (nord), leagănul civilizaţiei chineze şi prima etapă a vizitei sale în China, unde a sosit la începutul zilei.

 ”Viitorul are nevoie de Franţa, de Europa şi de China. Noi suntem memoria lumii. Ne revine să decidem să-i fim viitorul”, a declarat preşedintele francez.

El îi va propune preşedintelui chinez Xi Jinping, luni seara şi marţi, la Beijing, să ”relanseze bătălia climatică”, pregătind o ”creştere a angajamentelor noastre” împotriva încălzirii globale la COP24, în Polonia, la sfârşitul lui 2018.

În opinia preşedintelui francez, plecarea Statelor Unite din Acordul de la Paris impune un co-leadership franco-chinez în acest domeniu. El a anunţat, astfel, în 2018-2019, organizarea unui ”an franco-chinez al tranziţiei ecologice”.

Fără decizia Chinei de a rămâne în el, ”Acodul de la Paris nu ar fi supravieţuit” deciziei americane, a subliniat el, notând că China rămâne prima ţară care emite gaze cu efect de seră.

”China şi-a respectat cuvântul. Aţi demonstrat realitatea conştientizării voastre şi imensul vostru simţ al responsabilităţii. Cine şi-ar fi imaginat, acum câţiva ani, că China va demosntra o forţă de antrenare mondială?” în acest domeniu, a spus el.

Această cooperare ”va arăta lumii că francezii şi chinezii sunt capabili ca planeta noastră să fie din nou mare şi frumoasă”, a continuat el, repetând această frază în chineză.

”Franţa se transformă în profunzime şi, împreună cu ea, Europa, care este pe drumul de întoarcere către o construire a unei cooperări echilibrate cu China”, a dat el asigurări, cerând să se definească cu claritate ”sectoarele în care putem să cooperăm şi să ne deschidem de o parte şi de alta pieţele şi pe cele în care nu vrem să o facem”.

El şi-a exprimat totodată dorinţa ”avansării” în proiectul ”Noilor drumuri ale mătăsii”, lansat în 2013 de Xi Jinping cu scopul de a cimenta relaţiile comerciale chineze pe întregul continent eurasiatic.

”Voinţa mea este ca Franţa şi Europa (...) să fie la întâlnirea oferită de China”, a dat el asigurări.

Drumurile mătăsii nu au fost însă ”niciodată pur chineze”, a remarcat el. Pe mare, ”ele au fost mai întâi portugheze”, iar pe uscat treceau prin Asia Centrală.

”Eu nu vreau să le transform în drumuri europene, dar aceste drumuri sunt în comun şi nu pot avea sens unic”.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite