Alegeri prezidenţiale în Franţa: Emmanuel Macron (23,75%) şi Marine Le Pen (21,53%), se vor confrunta în turul doi
0
Centristul Emmanuel Macron cu 23,75% din voturile exprimate şi lidera Frontului Naţional (extremă dreapta), Marine Le Pen cu 21,53%, s-au calificat pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, după anunţarea rezultatelor finale.
UPDATE 11.06 După eliminarea socialistului Benoît Hamon din primul tur, cu un scor de 6,35%, Manuel Valls şi-a exprimat astăzi dorinţa de a guverna împreună cu Emmanuel Macron, transmite agenţia de pesă Reuters, citată de news.ro. Fostul premier francez l-a îndemnat pe liderul „En Marche!“ („Înainte!“) să nu repete eroarea lui Jacques Chirac, care a guvernat doar cu dreapta după ce a înfrânt Frontul Naţional (FN, extremă dreapta) în alegerile prezidenţiale din 2002.
„Există o responsabilitate, mai întâi a lui Emmanuel Macron, de a uni, iar noi trebuie să-l ajutăm cât mai larg posibil, pentru a o împinge pe Marine Le Pen cât mai jos posibil“, a declarat fostul premier pentru postul de radio France Inter
„Nu este suficient să învingi (...), mâine trebuie să guvernezi, să-ţi asumi responsabilităţile“, a adăugat el.
Manuel Valls a anunţat că se va întâlni marţi cu susţinătorii săi.
UPDATE 06.45 Ministerul de Interne a dat publicităţii cifrele finale ale votului de duminică. Emmanuel Macron a obţinut cele mai multe voturi, 23,75%, urmat de Marine Le Pen cu 21,53 %.
UPDATE 03.15 Cu 93% din voturile exprimate, E. Macron conduce cu 23,5% faţă de 22,08% pentru Le Pen, iar F. Fillon, al treilea clasat, are 19,74%, relatează BBC News.
Preşedintele comitetului pentru politică externă a parlamentului Rusiei, Konstantin Kosachev, şi-a exprimat susţinerea pentru Le Pen, afirmând că turul doi al alegerilor va fi asemenea alegerilor din SUA, „un candidat pentru menţinerea aceloraşi politici, iar altul pentru schimbare”.
„Speranţa moare ultima”, a încheiat acesta.
UPDATE 02.15 După numărarea a peste 80% din totalul voturilor exprimate, E. Macron are 23,5% iar Marine Le Pen 22,3%, anunţă AFP.
UPDATE 01.00 Conform unui sondaj de opinie efectuat de Ipsos, imediat după aflarea primelor rezultate, în turul doi al alegerilor prezidenţiale Macron ar învinge-o uşor pe Le Pen, 62% - 38%.
UPDATE 00.50 Ministerul de Interne a anunţat duminică seara noi rezultate parţiale după numărarea a 40 de milioane de voturi exprimate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Aceste rezultate indică un uşor avans cu 23,54% din voturi pentru Emmanuel Macron şi 22.33% pentru Marine Le Pen, transmite Reuters.
De asemenea, balanţa ar urma să se îndrepte şi mai mult în favoarea candidatului de centru-stânga după numărarea tuturor voturilor exprimate în marile oraşe şi zone metropolitane din Franţa, precum şi în secţiile din Canada şi Statele Unite.
UPDATE 00.30 Candidatul En Mache, Emmanuel Macron, a declarat duminică seara că vrea să fie ”preşedintele patrioţilor care se luptă cu ameninţarea naţionalismului”, în primul discurs după ce rezultatele parţiale au anunţat promovarea sa în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, transmite Reuters.
”Vreau să fie preşedintele patrioţilor în lupta cu ameninţarea naţionalismului”, a declarat candidatul de centru-stânga în ropotele de aplauze ale susţinătorilor săi din Paris.
Macron (39 de ani) are mari şanse să devină cel mai tânăr preşedinte francez, urmându-i paşii lui Louis-Napoleon Bonaparte, care a devenit la vârsta de 40 de ani primul preşedinte al Republicii a II-a.
Mişcarea En Marche are doar un an şi nu a participat niciodată la alegeri parlamentare, dar prezidenţiabilul de centru-stânga a anunţat că va începe de luni să construiască o majoritate parlamentară pentru a putea guverna după legislativele din iunie, în care se va lupta cu structuri tradiţionale precum Les Republicans şi Partidul Socialist.
”Am schimbat faţa politicii franceze în doar un an”, a declarat Macron.
UPDATE 23.00 Ministerul de Interne a anunţat duminică seara primele rezultate parţiale după numărarea a 20 de milioane de voturi din Franţa. Aceste rezultate parţiale o dau pe prima poziţie pe Marine Le Pen cu 24,38% din sufragii, urmată de cele 22,19% de voturi adunate de Emmanuel Macron, scrie BBC News.
Totuşi, aceste rezultate parţiale nu au inclus şi voturile din marile oraşe franceze, unde urnele au rămas deschise cu o oră mai mult faţă de majoritatea secţiilor din Franţa.
De asemenea, pe poziţia a treia este conservatorul Francois Filllon cu 19,63%, urmat cu 18,09% de către prezidenţiabilul extremei-stânga Jean-Luc Melenchon.
Primele estimări şi exit-poll-uri îl arătau drept câştigător pe Emmanuel Macron, dar acest lucru este în continuare posibil pentru că autorităţile electorale nu au ajuns la numărarea voturilor din marile oraşe şi zone metropolitane ale Franţei.
UPDATE 22.45 Ciocniri violente au izbucnit duminică seara între militanţii ”antifascişti” şi poliţiştii parizieni, după ce sute de tineri s-au adunat în piaţa Bastille şi au început să protesteze după anunţarea primelor exit-poll-uri şi estimări, care au arătat promovarea lui Emmanuel Macron şi Marine Le Pen în al doilea tur al luptei pentru palatul Elysee, transmite BFM TV.
Însă, forţele de ordine au prevenit înaintarea militanţilor ”antifascişti” spre estul metropolei Paris.
De asemenea, un organizator a cerut tinerilor să protesteze faţă de Macron şi Le Pen.
”Oricare va fi rezultatul, noi nu-l vom recunoaşte”, au scandat tinerii din piaţa Bastille.
Tinerii ”antifascişti” s-au declarat împotriva principalilor candidaţi înscrişi în cursa pentru palatul Elysee.
UPDATE 21.26 Explozie de bucurie la sediul de campanie al lui Macron. „Noi acum am întors, în mod clar, o pagină a vieţii politice franceze“, a declarat liderul En Marche imediat după anunţarea primelor estimări..
Presa franceză a scris despre mobilizarea incredibilă a alegătorilor, care se arătau indecişi cu doar o zi înainte de deschiderea urnelor, iar cozi lungi s-au format atât la secţiile de votare din străinătate, cât şi în Paris.
Conform scenariilor făcute înainte de rezultatul primului tur, duelul Macron-Le Pen era cel mai probabil, estimările fiind că Emmanuel Macron va fi următorul preşedinte al Republicii, beneficiind de transferul de voturi din partea stângă a electoralului şi a centriştilor. Marine Le Pen ar trebui să poată să atragă voturi de la conservatorul François Fillon.
Prezidenţiabilul Benoit Hamon a reacţionat imediat după publicarea primelor estimări şi exit-poll-uri, cerându-le alegătorilor socialişti să voteze în al doilea tur al scrutinului prezidenţial pentru Emmanuel Macron, tocmai pentru a învinge Frontul Naţional, scrie Reuters.
Şi Francois Fillon, Prezidenţiabilul Les Republicans, a spus că îl susţine pe Emmanuel Macron: „Frontul Naţional e cunoscut pentru violenţa sa. Programul său economic şi social va duce ţara la faliment. S-ar crea un haos. Extremismul nu poate aduce decât durere şi dezbinare în Franţa. Nu există altă alegere decât să votăm contra extremei drepte. Eu voi vota pentru Emmanuel Macron“, a declarat Fillon după primele rezultate.
Francois Fillon s-a clasat pe poziţia a treia cu 19% din voturi, potrivit celor mai multe estimări şi exit-poll-uri publicate imediat după închiderea urnelor în Hexagon.
UPDATE 21.10 Conform unei estimări Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde, candidatul dreptei, Francois Fillon, şi cel al formaţiunii La France Insoumise, Jean-Luc Melechon, au obţinut fiecare 19,5% din voturi. În acest timp, o estimare Kantar-Sofres, citată de Le Figaro, îi plasează pe cei doi tot la egalitate, dar cu 19% din voturi.
UPDATE 21.00 Potrivit primelor estimări prezentate de presa franceză, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen au intrat în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit France2, Macron a obţinut 23,7% din voturi, în timp ce Marine Le Pen a obţinut 21,7%.
Conform primelor estimări Kantar-Sofres, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen au obţinut fiecare 23% din sufragii, relatează Le Figaro.
O estimare Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde îl plasează pe Macron pe primul loc, cu 23,7% din voturi şi pe locul 2 pe Marine Le Pen, cu 21,7%.
UPDATE 19. 57 Conform datelor primite de La Libre belgique, după-amiaza târziu, în al al doilea tur al scrutinului prezidenţiale se vor confrunta centristul Emmanuel Macron şi lidera extremei-dreapta Marine Le Pen. François Fillon s-ar fi clasat pe locul al treilea.
UPDATE 19.41 L'Echo a publicat exit-polluri ale celor trei institute franceze. Toate sondajele la ieşirea de la urne ale acestora îl dau în fruntea primului tur al alegerilor prezidenţiale pe centristul independent Emmanuel Macron.
Institutul Harris îl creditează pe Macron cu 24-25% din voturi. Jean-Luc Mélenchon şi Marine Le Pen ar fi cap la cap cu 20%, iar François Fillon s-ar clasa pe locul al patrulea cu 18%.
Ifop o dă pe Marine Le Pen tot pe locul al doilea, în timp ce locul al treilea este disputat de Mélenchon şi Fillon.
Şi OpinionWay o plasează pe lidera Frontului Naţional tot pe locul al doilea.
UPDATE 19.10 La ora locală 17.45 (18.45 ora României) mai multe exit-polluri realizate de mai multe institute de sondare a opiniei publice confirmau că Emmanuel Macron se află în frunte, cu 24% la sută din voturi, urmat de Marine Le Pen, Francois Fillon şi Jean-Luc Mélenchon cu scoruri între 18% şi 20%. Urnele urmează să se închidă la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în localităţile mai mici şi la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe.
UPDATE 18.31 Potrivit RTBF, francezii din America (cu excepţia Montréalului) au votat preponderent pentru Emmanuel Macron (45.35%).
Macron : 45,35
Fillon : 25,33
Mélenchon : 14,05
Marine Le Pen : 6,29
Hamon : 5,94
Dupont- Aignan : 1,20
Asselineau : 0,73
Poutou : 0,42
Lassalle : 0,37
Arthaud : 0,18
Cheminade : 0,14
Centristul Emmanuel Macron şi lidera forţelor de extremă dreapta Marine Le Pen conduc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, potrivit unui exit-poll realizat în prima jumătate a zilei şi citat de postul de radio şi televiziune de limbă franceză belgian RTBF.
Macron se află pe primul loc cu 24% din voturi, fiind urmat de Le Pen cu 22%, potrivit exit-poll-urilor realizate în prima jumătate a zilei de un reputat institut de sondare a opiniei publice pe care postul Radio-TV s-a angajat să nu-l divulge.
Fostul premier conservator Francois Fillon ar întruni 20,5% din voturi, în timp ce liderul de extremă stânga Jean-Luc Melenchon s-ar bucura de 18% din voturile francezilor, potrvit aceluiaşi exit-poll.
UPDATE 18.09 Rata de participare la vot la ora locală 17.00 (ora 18.00 ora României) era de 69,42%, potrivit ministerului de Interne francez. În 2012 prezenţa la urne la aceeaşi oră a fost superioară, de 70,59%.
UPDATE 18.04 Potrivit primelor rezultate ale unui exit-poll realizat în prima parte a zilei, Emmanuel Macron ar conduce cu 24%, urmat de Marine Le Pen cu 22%, François Fillon 20,5% şi Jean Luc Mélenchon 18%.
Sondajul la ieşirea la urme a fost efectuat duminică până la ora 13.30 de un institut de sondare a opiniei publice reputat, al cărui nume publicaţia La Libre Belgique s-a angajat să nu-l divulge.
UPDATE 17. 51 Autorităţile franceze au evacuat duminică mai multe secţii de votare din motive de securitate în localităţile Besancon, Saint-Omer, Haguenau şi Paris.
UPDATE 15.52 Google estimează un tur doi între Mélenchon şi Macron!
Cu câteva ore înainte de deschiderea secţiilor de votare, numărul de căutări legate de candidaţi, măsurat prin intermediul Google Trends (instrument care doar permite să ştii cele mai utilizate la un moment de cercetare) dă un rezultat destul de surprinzător, Emmanuel Macron şi Jean-Luc Mélenchon, fiind cei mai căutaţi de internauţii francezi. În spatele acestui duo, se află François Fillon, urmat de Marine Le Pen.
Duminică, la prânz, Marine Le Pen conducea în clasamentul celor mai citaţi candidati pe reţelele sociale, cu 27,2 la sută, urmata de Emmanuel Macron, Francoin Fillon şi Jean-Luc Melenchon, aflaţi la mică distanţă unul de altul.
Şi şeful institutului de sondare a opiniei publice Dedicated, Marc Dumoulin , estimează un duel Macron-Mélenchon în turul doi.
UPDATE 15.14 Potrivit publicaţiei La Libre Belgique, candidatul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon a ieşit învingător în teritoriile de peste mării, unde votul s-a încheiat.
Potrivit postului de televiziune RTBF, Melenchon a ieşit pe primul loc la St Pierre şi Miquelon, cu 35,45% din voturi, fiind urmat de Marine Le Pen, cu 18,16% şi Macron (17,97%).
În Martinica, Mélenchon a ieşit, de asemenea, pe primul loc, cu 27,36% din voturi, fiind urmat de Emmanuel Macron (25,53%) şi François Fillon (16,85%.
În Guyana, Melenchon a câştigat cu 24,72% din voturi, urmat de Marine Le Pen cu 24,29% din voturi, şi Emmanuel Macron cu 18,75%.
În Guadelupa, Macron s-a clasat pe primul loc cu 30,32% din voturi, urmat de Melenchon cu 23.99% şi François Fillon cu 14,87%.
Publicaţia belgiană notează că aceste rezultate ar trebui să fie luate cu precauţie deoarece alegătorii francezi din teritoriile de peste mări votează în mod tradiţional candidaţii la stânga. Rezultatele votului din aceste teritorii nu sunt, de obicei, reprezentative pentru restul electoratului francez.
UPDATE 13.30 Militante Femen au fost arestate la Henin-Beaumont, acolo unde a votat Marine Le Pen. Activistele au încercat să intre în secţia de vot chiar înainte de sosirea liderei extremei drepte.
UPDATE 13.00 Prezenta la urne a fost de 28,54%, la ora prânzului, a informat Ministerul de Interne din Franţa, constatându-se o uşoară creştere faţă de rata de participare la vot din anul 2012, când la aceeaşi oră, prezenta la urne era de 28, 29%.
Alegătorii francezi s-au mobilizat în multe oraşe din întreaga lume pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Cozi lungi s-au format şi în mai multe capitale europene, precum Londra şi Berlin, dar şi în metropola canadiană Montreal. Francezii aflaţi în Australia şi Marea Britanie au stat la cozi de peste trei ore pentru a vota pentru că au fost organizaţii prea puţine secţii de votare. Analiştii cred că prezenţa ridicată la urne va fi crucială pentru oprirea ascensiunii candidatei Frontului Naţional, Marine Le Pen.
Reprezentanţii ministerului de Externe susţin că prezenţa ridicată la urne nu a creat probleme majore la secţiile deschise în străinătate.
Cozi imense la ambasada Franţei din Londa
UPDATE 12.30 Autorităţile franceze au anunţat duminică dimineaţă evacuarea unei secţii de vot din localitatea Besancon, situată în apropiere de Dijon. Potrivit primelor informaţii, autorităţile au decis să evacueze secţia după ce un autovehicul furat a fost abandonat în apropiere, acesta având inclusiv motorul pornit.
UPDATE 12.00 Mulţi dintre cei unsprezece candidaţi au votat deja. Suveranistul Nicolas Dupont-Aignan şi stân gista Nathalie Arthaud au votat deja, în Yerres (Essonne) şi Pantin (Seine-Saint-Denis).
Liderul En Marche!, centristul Emmanuel Macron a votat în Le Touquet, însoţit de soţia sa, iari François Asselineau şi-a exercitat dreptul de vot în arondismentul al unsprezecelea din Paris.
Marine Le Pen, candidata Frontului Naţional (extreme-dreapta) şi favorită în sondaje pentru a intra în turul doi de scrutin a votat la Hénin-Beaumont.
Benoît Hamon, candidatul Partidului Socialist, a votat în Trappes (Yvelines). Preşedintele în exerciţiu, François Hollande, care nu şi-a arătat sprijinul pentru nici un candidat pentru primul tur al alegerilor, a mers în comuna sa Tulle, din Corrèze pentru a-şi exprima opţiunea la urne.
În Franţa, secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), în vreme ce alegătorii au început să voteze încă de sâmbătă în teritoriile franceze de peste mări, inclusiv în Guadelupa şi Martinica.
Şeful statului este ales prin vot universal direct într-un sistem uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani ce mai poate fi reînnoit o singură dată. Pentru a fi ales în primul tur, un candidat trebuie să obţină o majoritate absolută din voturile exprimate. În caz contrar, candidaţii clasaţi pe locul unul şi doi din primul tur se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin, pe 7 mai.
Urnele se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României). În unele oraşe mari, secţiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (21.00 ora României).
Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepţia datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00 (21.00 ora României), pentru a evita influenţarea alegătorilor.
Închiderea mai târzie a secţiilor de vot în anumite oraşe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziţie o oră în minus pentru a-şi pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor şi numărarea voturilor.
Dacă scorurile înregistrate de candidaţi sunt strânse, imaginea mult-aşteptată a celor doi finalişti calificaţi în turul doi, din 7 mai, care apare în mod tradiţional pe ecranele televizoarelor la ora locală 20:00 (21.00 ora României), nu poate fi prea exactă. Estimările vor fi actualizate cu regularitate pe parcursul serii electorale pe măsură ce se centralizează rezultatele.
Alegătorii vor avea de ales dintre 11 candidaţi, cei mai mulţi cu programe anti-europene şi populiste:
1. Emmanuel Macron, 39 de ani, En Marche (centru). Fost bancher de investiţii, ministru al Economiei în mandatul preşedintelui socialist Francois Hollande. Şi-a propus să atragă electoratul dezamăgit de partidele tradiţionale de stânga şi de dreapta.
2. Marine Le Pen, 48 de ani, Frontul Naţional (extrema-dreaptă). Campania s-a s-a axat pe teme antiimigraţioniste, antieuropene şi antiglobalizare.
3. Jean-Luc Melenchon, 65 de ani, (extrema-stânga). A candidat şi în 2012 , obţinând 11,1% din voturi. Propune o revizuire radicală a sistemului politic, o creştere a impozitelor şi este ostil Uniunii Europene.
4. Francois Fillon, 63 de ani, Republicanii (conservator). Implicat în politică de aproape 40 de ani, fost premier, deputat de Paris, a făcut campanie mizând pe austeritate şi reformă, cotat la începutul campaniei cu mari şanse de a ajunge în turul doi, este fragilizat de un scandal privind „angajări fictive“ ale unor membri ai familiei şi a fost inculpat recent pentru „deturnare de fonduri publice“.
5. Benoit Hamon, 49 de ani, Partidul Socialist. Fface parte din aripa stângii dure din Partidul Socialist şi are un programul social şi ecologist.
6. Natalie Arthaud, 46 de ani, din partea formaţiunii Lupta Poporului. Este profesoară de economie şi candidează din partea unui partid troţkist şi stângist.
7. Francois Asselineau, 59 de ani, Uniunea Populară Republicană. Adept al suveranităţii, doreşte retragerea din UE, euro şi NATO, se prezintă drept "candidatul eliberării naţionale" şi colportează teorii ale conspiraţiei.
8. Jacques Cheminade, 75 de ani, Partidul pentru Solidaritate şi Progres. Fost funcţionar în Ministerul Economiei. Doreşte ca Franţa să se elibereze de finanţele internaţionale, să părăsească UE şi să renunţe la euro.
9. Nicolas Dupont-Aignan, 55 de ani, susţinut de formaţiunea Debout La France. Gaullist, parlamentar pro-suveranitate. Doreşte să renegocieze tratatele europene, să reducă imigraţia, să evalueze oportunitatea rămânerii în zona euro.
10. Jean Lassalle, 61 de ani, independent. Parlamentar de centru, fost cioban. Cunoscut după ce timp de 39 de zile a făcut o grevă a foamei pentru a se opune închiderii unei fabrici în circumscripţia sa. Propune un moratoriu asupra datoriei naţionale, renegocierea tratatelor europene, dezangajarea din operaţiunile militare externe.
11. Philippe Poutou, 49 de ani, Noul Partid Anticapitalist (NPA). Muncitor într-o uzină de maşini. La fel ca Arthaud, declară că vrea să apere drepturile muncitorilor.
Securitate sporită pentru candidaţi după atentatul de joi
Candidaţii la alegerile prezidenţiale care se află în fruntea preferinţelor francezilor s-au adresat serviciilor naţionale de securitate, în ultima zi a campaniei, înaintea primului scrutin de duminică. Măsuri suplimentare de securitate au fost solicitate după atentatul de joi seara în care au fost împuşcaţi trei ofiţeri de poliţie.
Primul ministru Bernard Cazeneuve a acuzat doi dintre candidaţi că au încercat să câştige capital de imagine de pe urma morţii unuia dintre poliţişti. Emmanuel Macron, candidatul de centru, a spus că prima datorie a preşedintelui este să îi protejeze pe cetăţenii francezi şi că va fi implacabil în combaterea pericolului reprezentat de Statul Islamic.
François Fillon, candidatul dreptei, spune că Franţa trebuie să le arate inamicilor săi că este unită şi neînfricată şi a criticat guvernul actual, spunând că unii dintre membrii săi încă nu au înţeles pe deplin ce presupune extinderea pericolului islamist.
Marine Le Pen, candidata extremei drepte, a declarat că atât guvernul actual, cât şi predecesorul său au făcut totul pentru ca Franţa să piardă războiul împotriva terorismului.
Mai bine de 50.000 de jandarmi şi poliţişti , plus 7000 de soldaţi sunt desfăşuraţi pentru fiecare tur al alegerilor prezidenţiale pentru ca scrutinul să se desfăşoare în cele mai bune condiţii de securitate. Ei vor asigura paza a 67 de mii de secţii de vot dar şi a sediilor de campanie ale candidaţilor. Ministrul de Interne, Matthias Fekl a evocat un „risc terorist mai ridicat ca niciodată“. Şi nivelul de protecţie al candidaţilor a fost crescut.
Spre exemplu, conservatorul François Fillon este păzit în permanenţă de şase ofiţeri de securitate. Strada pe care se află locuinţa candidatului, în Paris, a fost blocată iar în jurul imobilului a fost instalat un gard electric. I s-a propus chiar să poarte vestă antiglonţ, dar a refuzat. Cu toată această pază, marţi seara, la Lille, maşina de campanie a lui Fillon, a fost furată de unul sau mai mulţi necunoscuţi.
La ultima şedinţă a guvernului înaintea primului tur al scrutinului de duminică, miercuri la Palatul Elysee, preşedintele socialist în funcţie, Francois Hollande le-a cerut miniştrilor săi să lanseze un apel la vot în favoarea adversarului candidatei extremei drepte Marine Le Pen în turul al doilea, preconizat pentru 7 mai, „oricare ar fi acesta“. Preşedintele Republicii a subliniat imprevizibilitatea rezultatului şi posibilitatea unei „enorme surprize“, ţinând seama de indecizia persistentă a alegătorilor relatează BFMTV.
De alegerile din Franţa depind atât viitorul Uniunii Europene, cât şi cel al Alianţei Nord Atlantice.. Doi dintre principalii candidaţi doresc dispariţia ambelor structuri, sau cel puţin ieşirea Franţei din ambele. Este vorba de candidaţii de extrema dreaptă şi extrema stângă, Marine Le Pen şi Jean-Luc Mélenchon. Un duel între ei în turul doi e un coşmar pentru UE, NATO şi pieţe.
Se încarcă comentariile...
