Alegerile generale din Marea Britanie şi impactul Brexit. O analiză de la Londra

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alegerile generale din Marea Britanie vor avea loc mâine, cu trei ani înainte de data prevăzută iniţial pentru 2020. În ciuda celor trei atacuri teroriste din ultimele săptămâni de la Londra şi Manchester, sondajele de opinie indică faptul că preocuparea principală a votanţilor britanici rămâne în continuare Brexit-ul.

Ce va însemna Brexit pentru Marea Britanie, Uniunea Europeană, dar mai ales pentru cetăţenii europeni (inclusiv români) care trăiesc în Regatul Unit? Mai mult, ce va însemna Brexit pentru relaţiile economice româno-britanice şi pentru poziţionarea României în cadrul negocierilor la nivelul Uniunii Europene, cu precădere în contextul Preşedintei Române a Consiliului UE pe perioada finalizării acestor negocieri?

Deşi respingea vehement acest scenariu în urmă cu câteva luni, premierul britanic Theresa May a convocat alegeri generale anticipate cu scopul de a-şi consolida majoritatea parlamentară în vederea negocierilor de ieşire a Marii Britanii din UE (Brexit). Aflat pe primul loc în sondaje (cu aproximativ 45%), Partidul Conservator al doamnei May se confruntă recent însă cu o reducere a avansului sau faţă de Partidul Laburist de la 20 la aproximativ 10 puncte procentuale. 

Această diminuare a popularităţii conservatorilor s-a produs pe fondul unei reacţii negative a electoratului la propunerea acestora de sporire a contribuţiilor persoanelor vârstnice la cheltuielile cu asistenţa socială, precum şi a percepţiei unei lipse de consecvenţă în declaraţiile şi acţiunile Theresei May – inclusiv în ceea ce priveşte problema combaterii terorismului şi a statutului imigranţilor în Marea Britanie.

Conform unui sondaj recent realizat de YouGov, în preocupările electoratului pe primul loc se clasează Brexit-ul (63% dintre britanici considerându-l problema principală în perioada următoare), urmat de sănătate (42%), imigraţie (38%) şi economie (35%). Chestiunile legate de Brexit vor influenţa cu sigurantă modul în care britanicii vor vota pe 8 iunie, opţiunile acestora fiind determinate de gradul de încredere pe care fiecare partid îl are în ceea ce priveşte capacitatea de a negocia ieşirea Marii Britanii din UE. 

Acest fapt pare să o favorizeze pe Theresa May, acelaşi sondaj YouGov sugerând că de patru ori mai mulţi alegători consideră Partidul Conservator mai în măsură să gestioneze cu succes Brexit-ul comparativ cu Partidul Laburist. De altfel, dominanţa conservatorilor atunci când vine vorba de negocierea ieşirii Regatului Unit din UE reprezintă unul din principalele motive pentru care Theresa May a decis să organizeze alegerile generale anticipate în acest moment.

image

Impactul Brexit şi poziţionarea principalilor actori

Divorţul Uniunea Europeană – Marea Britanie, după mai mult de patru decenii împreună, se anunţă a fi complicat. Cele două părţi au mai puţin de doi ani la dispoziţie să negocieze un acord de separare, să pună bazele unui cadru al viitoarei relaţii, precum şi ale unui nou acord de liber schimb între Regatul Unit şi UE. Va urma un proces complex de negociere, în care vor fi implicate toate cele 27 de state membre, parlamentele naţionale, Comisia Europeană şi Parlamentul European. 

Deja se întrevăd primele divergenţe în ceea ce priveşte desfăşurarea negocierilor. Dacă Marea Britanie doreşte discutarea acordului de separare în paralel cu viitorul relaţiei cu blocul comunitar şi acordul de liber schimb, Consiliul European a hotărât că doar după ce UE va considera că suficient progres a fost realizat în acordul de separare vor putea începe negocierile privind viitoarea relaţie şi schimburile comerciale dintre cele două părţi. 

Poziţia de negociere a UE şi mandatul detaliat al Comisiei Europene de a începe negocierile cu Regatul Unit în temeiul articolului 50 au fost agreate la sfârşitul lunii mai de către Consiliul European, în baza unei propuneri iniţiale a preşedintelui Donald Tusk. Acest mandat este ferm şi are ca scop promovarea intereselor statelor membre, ale cetătenilor şi ale companiilor Uniunii Europene. 

Până acum, cele 27 de state membre ale UE au menţinut un front unit în ceea ce priveşte chestiunea inseparabililitatii celor patru libertăţi fundamentale ale pieţei unice europene (libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalului şi a persoanelor), transmiţând astfel un mesaj inechivoc Marii Britanii că aceasta nu poate beneficia de avantajele pieţei unice fără a suportă costurile acesteia. Acest consens s-a dovedit a fi surprinzător de puternic la aproape un an de la referendumul britanic din 23 iunie 2016. 

Liderii europeni doresc o înţelegere constructivă cu Marea Britanie, dar vor de asemenea să împiedice ca Brexit-ul să submineze integritatea Uniunii Europene şi a principiilor sale fundamentale. Mandatul de negociere va fi actualizat după cum este necesar în decursul celor doi ani, ceea ce inseamnă că oficialii europeni sunt pregătiti pentru orice, inclusiv pentru ca discuţiile cu Marea Britanie să eşueze. Negocierile, care vor începe efectiv după alegerile generale, se anunţă a fi dificile, complexe şi uneori chiar conflictuale. 

Principala chestiune este dacă şi la ce tip de acord se va ajunge în urma celor doi ani de negocieri. În funcţie de rezultat – Hard Brexit sau Soft Brexit – impactul economic va fi diferit şi va influenţa semnificativ deciziile investitorilor şi ale companiilor de a-şi continua activitatea în Marea Britanie sau de a se reloca.

O prima problemă importantă care va trebui soluţionată este aşa-numită “nota de plata” pe care Marea Britanie o are de achitat, reprezentând angajamentele  Guvernului şi Parlamentului britanic faţă de UE. Astfel, conform oficialilor europeni, Marea Britanie va avea de plătit aproape 100 de miliarde de euro când va părăsi Uniunea Europeană, fapt până acum disputat de guvernul de la Londra în ceea ce priveşte suma efectivă şi modul său de calcul. 

Acordul de separare va trebui să acopere şi alte chestiuni prioritare precum protecţia drepturilor cetăţenilor (atât europeni, cât şi britanici), crearea unui cadru legal stabil pentru companii şi instituţii, precum şi graniţa dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. 

În ceea ce priveşte statutul cetăţenilor, poziţia Consiliului European este de a cere Marii Britanii garanţii şi o rezolvare rapidă a acestei probleme importante care afectează aprozimativ 4.5 milioane de cetăţeni europeni şi britanici.

Theresa May a dat de înţeles că ar dori un nou acord de uniune vamală cu UE. A declarat însă, în acelaşi timp, că lipsa unui acord este preferabilă unui acord prost pentru Regatul Unit.

Însă cea mai complexă componentă a negocierilor se referă la schimburile comerciale post-Brexit, respectiv la acordul de liber schimb pe care Marea Britanie îl va negocia cu ţările UE. Este cu atât mai relevant cu cât Marea Britanie nu a mai negociat un acord de liber schimb de când a devenit membră a Uniunii Europene în 1973, aflându-se astfel într-o poziţie vulnerabilă în ceea ce priveşte capacitatea sa internă şi expertiza de negociere. Mai mult, acordul de schimb va trebui să fie ratificat de toate parlamentele naţionale şi regionale (mai mult de 30 pe întreg teritoriul UE), dintre care o parte ar putea să dorească supunerea acordului la referendum.

Din afirmaţiile Theresei May rezultă că Marea Britanie nu intenţionează să rămână în piaţa unică, atâta timp cât UE îşi va menţine poziţia fermă cu privire la indisolubiliatea celor patru libertăţi funadamentale. Din acest punct de vedere, premierul britanic a indicat că doreşte să recapete controlul asupra imigraţiei cetăţenilor din UE şi să scoată Regatul Unit de sub incidenţa Curţii Europene de Justiţie.

Cel mai probabil, ambele părţi vor dori însă continuarea liberului schimb al bunurilor şi serviciilor, iar Marea Britanie va încerca să obţină un acces cât mai larg la piaţa unică europeană, în special pentru city-ul londonez. În acest sens, Theresa May a dat de înţeles că ar dori un nou acord de uniune vamală cu UE. A declarat însă, în acelaşi timp, că lipsa unui acord este preferabilă unui acord prost pentru Regatul Unit.

Fără ajungerea la un acord, Marea Britanie va fi nevoită să opereze după regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ceea ce ar însemna reintroducerea tarifelor şi a controalelor vamale. Aceasta ar duce la costuri suplimenatre pentru companiile britanice care operează în străinătate şi ar pune totodată sub semnul întrebării statutul Londrei ca centru financiar global.

image

Impactul asupra României

Pentru România, este foarte important de urmărit impactul Brexit asupra celor mai mult de 300.000 de cetăţeni români care trăiesc în Marea Britanie. Românii constituie astfel al treilea cel mai mare grup de cetăţeni UE de pe teritoriul Regatului Unit, iar protecţia drepturilor şi a intereselor acestora este crucială.

Poziţia de negociere fermă a UE aduce veşti bune pentru români, prin aceea că preocuparea principală a negociatorilor europeni va constitui protecţia drepturilor cetăţenilor – precum dreptul la şedere, liberă circulaţie, muncă şi asistenţă socială. La presiunea din partea acestora şi a Parlamentului European, care a ameninţat sa blocheze orice acord care încalcă drepturile cetătenilor UE, guvernul britanic a declarat că va garanta drepturile cetătenilor care trăiesc în Regatul Unit până la o data limită a finalizării negocierilor cu UE, prevăzută pentru aprilie 2019. 

Românii care trăiesc şi muncesc legal în Marea Britanie vor avea cel mai probabil dreptul să rămană pe teritoriul Marii Britanii şi după aprilie 2019. Însă pentru cei care nu au deja un contract de muncă sau sunt pe punctul de a emigra în Regatul Unit, există riscul reintroducerii permiselor de muncă după ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE. 

De aceea, este foarte important ca cetătenii români care nu au încă reglementată şederea în Marea Britanie să se înregistreze la autoritătile locale (în special pentru obţinerea certificatului de înregistrare sau a permisului de şedere) şi să îşi definitiveze situaţia privind locul de muncă.

O altă categorie de români afectată de Brexit este cea a studenţilor. Taxele de şcolarizare pentru români ar putea creşte la nivelul celor aplicate azi cetătenilor non-UE, adică aproape s-ar dubla. Universităţile britanice au confirmat deocamdată că nivelul taxelor de şcolarizare va rămâne acelaşi pentru anul academic 2017/2018.

Relaţia dintre Marea Britanie şi România este caracterizată de existenţa unui parteneriat strategic semnat în anul 2003 şi actualizat la noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO. Din partea României, există un interes crescut pentru continuarea şi intensificarea colaborării cu Marea Britanie în domeniile politic, economic, al securitătii şi al politicii externe. Insă respectarea drepturilor cetătenilor români din Regatul Unit rămane o prioritate de vârf a autoritătilor române şi orice formă de cooperare cu autorităţile britanice nu se va face în detrimentul acestora.

Pentru ţara noastră, Brexit poate reprezenta totodată o oportunitate pentru ca România să devină un jucător regional important în negocierile la nivelul UE.

Conform datelor furnizate de Amabasada României în Regatul Unit, comunitatea romanească este în general bine integrată în societatea britanică şi deţine calificări profesionale înalte. Marea majoritate a cetătenilor români ocupă însă locuri de muncă în sectoare deficitare ale pieţei muncii (de pildă, sectorul medical sau cel al serviciilor sociale), dar şi în domenii care nu prezintă interes pentru forţă de muncă locală, însă sunt necesare economiei locale – precum agricultura, construcţiile sau îngrijirea persoanelor vârstnice.

La nivel european, România susţine principiul abordării comune europene în problematica Brexit, respectiv promovează importanţa menţinerii integrale şi inseparabile a celor patru principii fundamentale pe care este construită UE.

Pentru ţara noastră, Brexit poate reprezenta totodată o oportunitate pentru ca România să devină un jucător regional important în negocierile la nivelul UE. Acest fapt este cu atât mai semnificativ în contextul Preşedinţiei Române a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, când ar trebui să aibă loc finalizarea negocierilor privind Brexit.

Consider că România ar trebui să menţină o poziţie pro-europeană puternică. Ţara noastră ar trebui să accentueze importanţa unei Europe unite şi să promoveze o imagine pozitivă a UE prin evidenţierea avantajelor sale. România s-ar diferenţia astfel de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est – precum Ungaria, Polonia şi chiar Cehia, care promovează un discurs anti-european, anti-occidental şi profund tradiţionalist. Aceste ţări au guverne şi mişcări populare cu orientări eurosceptice şi naţionaliste.

România va trebui totodată să îşi sporească semnificativ capacitatea de absorbţie a fondurilor europene, care ar putea fi afectate prin retragerea contribuţiilor nete ale Regatului Unit la bugetul UE. Astfel, întrucât sistemul va favoriza primele cereri de finanţare, România trebuie să prevină o situaţie în care celelalte state membre i-ar lua-o înainte şi s-ar confrunta cu un volum scăzut de fonduri disponibile – în special spre sfârşitul perioadei bugetare.

În ceea ce priveşte sfera relaţiilor economice bilaterale, România ar trebui să menţină o relaţie comercială strânsă cu Marea Britanie chiar şi atunci când aceasta nu va mai fi membră a Uniunii Europene, în special prin atragerea de investiţii în sectoare cu valoare adăugată mare. Conform ultimelor date furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), Marea Britanie se situează pe locul 12 în clasamentul investitorilor străini din România – cu o valoare a capitalului social subscris de 1,2 miliarde de dolari (aproximativ 2,2% din totalul investiţiilor străine) în sectoare precum industria extractivă şi prelucrătoare, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul şi activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice.


FOTO Getty Images

Uniunea Europeana - Brexit FOTO Getty Images

Viitorul Uniunii Europene

Brexit reprezintă un moment de răscruce şi pentru viitorul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte funcţionarea sa internă, cât şi rolul UE pe scena politicii internaţionale. 

Pe termen lung, Brexit riscă să exacerbeze instabilitatea cauzată de crizele interne de ordin politic, economic şi social, întărind astfel incertitudinile cu privire la viitorul proiectului european. Brexit reprezintă astfel un test important pentru unitatea şi coeziunea Uniunii Europene, care evidenţiază ca procesul integrării europene nu este ireversibil. 

Brexit riscă totodată să devină un precedent pentru alte ţări europene în care forţele eurosceptice prind elan, alimentând mişcările naţionaliste şi anti-imigraţioniste. Retorica de tip naţionalist şi populist, prin condamnarea imigraţiei şi restrângerea mobilităţii muncii, poate deveni mai accentuată în anumite state membre ale UE.

În contextul geopolitic dificil al unei Rusii agresive sub Vladimir Putin şi al SUA sub administraţia lui Donald Trump, care nu pare să sprijine UE sau NATO, este o perioadă nefavorabilă pentru ca Europa să pară slabă şi divizată.

Deşi în ultima perioadă se pot observa semne încurajatoare precum înfrângerea electorală a partidelor naţionaliste de extremă dreaptă în Austria, Olanda şi Franţa, Brexit constituie totuşi un semnal de alarmă că un număr mare de cetăţeni vor schimbări reale şi nu sunt mulţumiţi cu abordarea de tip reactiv de supravieţuire de la o criză la alta (muddling through).

După alegerile din luna mai, Emmanuel Macron este noul preşedintele Franţei, iar alături de Angela Merkel sau Martin Schulz la conducerea Germaniei dă tonul unei orientări puternic pro-UE la nivelul leadership-ului ţărilor europene. Cu toate acestea, o abordare de tip business as usual sau muddling through prezintă riscuri importante. O nouă criză a refugiaţilor, o criză financiară care să afecteze din nou moneda euro sau alegerea unui guvern care să organizeze un nou referendum pe tema ieşirii din UE ar putea rupe Uniunea.

Brexit este un moment de trezire la realitate pentru liderii europeni.

Brexit poate avea un impact semnificativ şi asupra balanţei de forţe politice la nivel european şi global. Pierderea unui membru important precum Marea Britanie este o lovitură semnificativă pentru influenţa şi credibilitatea clubului” UE. Plecarea Regatului Unit, cu rol istoric în formularea răspunsului european la amenintările externe, precum şi colectarea şi utilizarea de informaţii pentru prevenirea terorismului, va avea un impact semnificativ asupra securitătii şi apărării la nivelul UE.

În contextul geopolitic dificil al unei Rusii agresive sub Vladimir Putin şi al SUA sub administraţia lui Donald Trump, care nu pare să sprijine UE sau NATO, este o perioadă nefavorabilă pentru ca Europa să pară slabă şi divizată. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană a fost creată pentru a susţine securitatea postbelică a Europei, tocmai ameninţările recente la adresa acesteia relevă importantă crucială a unei Uniuni Europene coerente şi puternice. 

Brexit este aşadar un moment de trezire la realitate pentru liderii europeni, care arată că Uniunea Europeană trebuie să facă eforturi semnificative în direcţia reconectării cu cetăţenii, reformelor reale şi asumării de leadership la nivel regional şi global. În acest sens, Brexit poate chiar deveni o oportunitate şi poate conduce la o Uniune Europeană mai puternică şi mai integrată, care poate să dea dovadă de leadership real în faţa provocărilor economice, politice şi sociale ale secolului 21. 

Acest articol reprezintă opinia personală a autorului şi nu reflectă un punct de vedere instituţional.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite