ANALIZĂ. Regiunile Lombardia şi Veneto vor autonomie mai mare faţă de Roma

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bogatele regiuni italiene Veneto, cu capitala la Veneţia, şi Lombardia, cu capitala la Milano, au votat duminică într-o covârşitoare majoritate în favoarea unei mai mari autonomii, participarea la vot fiind suficient de mare pentru a le conferi liderilor regionali puterea de a negocia cu Roma.

Acest scrutin consultativ a căpătat o tentă particulară după votul în favoarea autodeterminării din Catalonia, chiar dacă organizatorii consultării populare din Italia au reiterat duminică seara că demersul lor este unul care rămâne în cadrul unităţii ţării lor. 

Potrivit rezultatelor cvasi-definitive, citate de AFP, 95% din alegătorii din Lombardia au spus „da“ unei mai mari autonomii, iar în Veneto proporţia lor a fost de 98%. Participarea la urne a fost estimată la aproximativ 40%, respectiv 57%.

Preşedintele regiunii Lombardia, Roberto Maroni, declarase anterior că o prezenţă la urne mai mare de 34% ar fi un succes. În acest timp, în Veneto, unde referendumul nu putea fi validat decât în cazul unui cvorum de cel puţin 50%, pragul a fost depăşit.

Alegătorii au fost chemaţi să spună dacă îşi doresc ca regiunea lor să dispună de „forme suplimentare şi condiţii speciale de autonomie“, potrivit formulei prevăzute în Constituţie. Natura şi amploarea acestei autonomii urmează să fie negociate cu Roma, iar apoi validate de Parlament. Iar Roma s-a declarat deja dispusă să poarte negocieri în acest sens, notează Politico.

„Am votat pentru a da mai multă putere (regiunii) Veneto într-o viitoare Italie mai puternică şi mai federală. Nu egoismului, da unei bune administrări“, a scris pe reţeaua Twitter primarul Veneţiei, Luigi Brugnaro.

Matteo Salvini, liderul formaţiunii de extremă-dreapta Liga Nordului, partid care se află la putere în cele două regiuni şi promotor al referendumului, a salutat faptul că milioane de alegători au cerut „o politică mai apropiată, mai concretă şi mai eficientă, mai puţină birocraţie şi mai puţină dezordine“.

Tabăra „Da“ a fost susţinută şi de partidul Forza Italia (centru-dreapta) al fostului premier Silvio Berlusconu, de Mişcarea Cinci Stele (populistă) şi de mai multe sindicate şi organizaţii patronale.

Partidul Democrat, formaţiunea de centru-stânga aflată la putere, nu a trasat o linie directoare alegătorilor săi.

Miza: păstrarea bogăţiei

Lombardia, care numără 10 milioane de locuitori, şi Veneto, care are circa cinci milioane, se numără printre cele mai bogate regiuni ale Italiei şi sunt responsabile de aproximativ 30% din produsul intern brut al ţării. 

Iar Roberto Maroni şi Luca Zaia, preşedinţii celor două regiuni, intenţionează să-i ceară Romei mai multe competenţe în infrastructură, sănătate sau educaţie, dar şi puteri rezervate ale statului în materie de securitate şi imigraţie.

Obiectivul celor doi este de a obţine mai multe resurse, recuperând aproximativ jumătate din solda fiscală actuală (diferenţa între ceea ce locuitorii plătesc ca taxe şi impozite şi ceea ce primesc drept cheltuieli publice). În prezent, aceasta se ridică la 54 de miliarde de euro pentru Lombardia şi 15,5 miliarde de euro pentru Veneto.

Maroni şi Zaia consideră că fondurile publice nu sunt bine administrate de autorităţile centrale şi că ar putea fi utilizate de o manieră mai eficientă, inclusiv prin intermediul unor parteneriate între regiuni.

O situaţie diferită faţă de cea din Catalonia

În contextul în care după referendumul privind autodeterminarea ce a avut loc în Catalonia pe 1 octombrie situaţia din Spania este în atenţia tuturor, profesorul de drept constituţional de la Universitatea Luiss din Roma a ţinut să atragă atenţia că „asemănările cu Catalonia sunt minime, sentimentul de «independenţă» nefiind foare răspândit“ în cele două regiuni italiene.

Chiar şi Liga Nordului a dat înapoi, în ultima perioadă, în privinţa veleităţilor de independenţă pe care le avea la începuturile sale.

Însă, apreciază mai mulţi analişti, această nevoie de autonomie se bazează pe anumite mecanisme care au dus şi la votul în favoarea Brexitului (ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană) şi la criza catalană, fiind vorba în principal de o anumită neîncredere în autorităţile centrale şi în Uniunea Europeană. 

Potrivit lui Lorenzo Codogno, expert în cadrul LC Macro Advisors, chiar dacă unitatea Italiei nu este ameninţată, demersul iniţiat de reprezentanţii Ligii Nordului „riscă să deschidă Cutia Pandorei şi să pună în mişcare forţe centrifuge“.

La rândul său, preşedintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani, a declarat  într-un interviu publicat duminică în cotidianul „Il Messaggero“ că Europa trebuie să se teamă de înmulţirea micilor patrii. El a ţinut însă să sublinieze că între referendumul din Catalonia şi cele din Lombardia şi Veneto există o diferenţă: primul a fost ilegal, în timp ce cele din Italia au fost în conformitate cu Constituţia. 

Subliniind că „nimeni din Europa nu are intenţia de a recunoaşte Catalonia ca stat independent“, Tanjani a precizat că „referendumul din Catalonia era pentru independenţă, în timp ce Lombardia şi Veneto cer mai multă autonomie“.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite