Britanicii, kosovarii şi francezii au mers la urne

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Emmanuel Macron FOTO EPA
Emmanuel Macron FOTO EPA

Zilele trecute, în Marea Britanie, în Kosovo şi în Franţa s-au ţinut alegeri legislative. În primele două cazuri, era vorba despre anticipate, în vreme ce francezii au mers la urne pentru primul tur de scrutin, cel decisiv fiind programat duminica viitoare.

Britanicii au votat înainte de termen fiindcă Theresa May a vrut o majoritate mai solidă decât cea pe care a preluat-o atunci când l-a înlocuit pe David Cameron în 10 Downing Street. Argumentul ei era rezonabil: pentru a negocia ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, e nevoie de o legitimitate câştigată la urne. Numai că May a obţinut mult mai puţin decât spera. Îi lipsesc opt voturi pentru a avea majoritatea. Cum la începutul campaniei ea părea să beneficieze de o mare simpatie, s-a spus că a eşuat din pricina celor trei atacuri teroriste produse de când a devenit premier. Liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, i-a reproşat adversarei sale că, atunci când a deţinut portofoliul Afacerilor Interne, a diminuat numărul poliţiştilor. Opoziţia are acum cu 30 de mandate mai mult decât avea. În schimb, UKIP e mort, iar naţionaliştii scoţieni au pierdut teren, semn că un nou referendum de independenţă nu este văzut ca oportun. Deşi e contestată în partid, Theresa May a reuşit să păstreze deocamdată şefia cabinetului, cu ajutorul conservatorilor nord-irlandezi, preocupaţi de viitoarea frontieră cu Irlanda.

Controversa legată de o graniţă a determinat organizarea scrutinului anticipat din Kosovo, a cărui statalitate nu e recunoscută de România şi de alte patru ţări europene. Guvernul lui Isa Mustafa (Liga Democratică) n-a reuşit să aprobe în legislativ acordul de frontieră cu Muntenegru. Ratificarea acestuia e şi o condiţie pentru ridicarea vizelor de intrare în ţările UE pentru kosovari, rămaşi singurii europeni care nu beneficiază de o asemenea facilitate. Partidul lui Mustafa a pierdut alegerile, fiind acuzat de corupţie şi făcut responsabil pentru rata uriaşă a şomajului. A ocupat locul secund. Învingător - şi potenţial premier - este Ramush Haradinah, de la Partidul Democratic. Supranumit Rambo, acesta a fost acuzat de crime de război în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga, dar a fost achitat. Pe locul al treilea s-au clasat, ca şi la alegerile anterioare, naţionaliştii stângişti din Vetëvendosje!, care vor unirea Kosovo cu Albania: deputaţii acestei mişcări - iniţial una pur civică - au folosit, în ultimele luni, gazul lacrimogen pentru a bloca lucrările legislativului de la Priştina. Nu e clar cine va participa la guvernare, întrucât spectrul politic e foarte fragmentat. Dialogul cu Serbia va fi, indiferent de compoziţia executivului, cel mai important, dar şi cel mai dificil dosar.

În prima rundă a alegerilor pentru Adunarea Naţională din Franţa s-a înregistrat un record: participarea a coborât sub 50%. E, de fapt, confirmarea unei tendinţe, fiindcă în ultimul sfert de secol numărul alegătorilor scăzuse de la 70 la 57%. Formaţiunea noului preşedinte Emmanuel Macron e marea învingătoare a primului tur. De fapt, aşa s-au petrecut lucrurile după 2002. Atunci - pentru a evita coabitarea dintre un şef de stat şi o majoritate de altă culoare politică decât a lui - s-a decis ca, imediat după scrutinul prezidenţial, să se organizeze şi unul legislativ. De la al doilea mandat al lui Chirac încoace, francezii fac cadou preşedintelui o majoritate clară. Duminica trecută, în turul întâi, scorul partidelor a fost cam acelaşi cu cel al candidaţilor pe care îi susţinuseră, în mai, în cursa pentru Elysée: Republicanii au avut o cincime din voturi, iar extremiştii de stânga ai lui Mélenchon au obţinut puţin mai mult decât socialiştii. Doar formaţiunea Marinei Le Pen a scos un scor mai slab decât candidata la prezidenţiale: 13% faţă de 21%. Întrucât participarea a fost scăzută, în turul al doilea va exista o singură finală cu trei candidaţi. Într-adevăr, în Franţa, spre deosebire de alte ţări, în runda decisivă nu se califică doar primii doi clasaţi, ci orice candidat creditat - în primul tur - cu minimum 12,5% din totalul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În 2012, s-au ţinut 34 de asemenea „triunghiulare”, cum li se zice în Hexagon. Singura întrebare la care alegătorii vor răspunde peste câteva zile nu priveşte majoritatea - căci Macron va avea peste două treimi - ci cât de divizată va fi opoziţia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite