Ce făceau ceilalţi europeni când Tudose devenea premier

Săptămâna trecută, în vremea în care coaliţia Dragnea-Tăriceanu îl înlocuia pe Grindeanu cu Tudose, iată ce au avut pe agendă alţi lideri politici europeni:

Angela Merkel vota împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, deşi tot ea deblocase introducerea pe agenda Bundestagului a acestui controversat proiect.

În Elveţia, reîncepeau discuţiile dintre ciprioţii greci şi turci, în vederea unui compromis referitor la reunificarea insulei, divizată începând din 1974.

Prima femeie care deţine portofoliul de prim-ministru în Serbia, Ana Brnabić, obţinea sprijinul legislativului şi anunţa că guvernul său va cere accelerarea negocierilor în vederea aderării al UE.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, îl invita pe Donald Trump la festivităţile de pe Champs Elysée ce vor fi organizate de Ziua Franţei, preşedintele american confirmând prezenţa sa la Paris.

Politicienii olandezi continuau negocierile unui guvern cvadripartit.

Autorităţile italiene cereau celorlalte state membre ale UE să-şi deschidă porturile pentru ambarcaţiunile care transportă imigranţi din Nordul Libiei.

Cetăţenii cehi puteau asculta o înregistrare în care oligarhul Andrej Babiš îl acuză pe Vaclav Havel că, în 1989, ar fi fost „omul ruşilor”.

Guvernul olandez anunţa că îşi va redeschide ambasada din Tripoli.

Theresa May câştiga o majoritate la limită (323 versus 309) în favoarea programului său de guvernare, dominat de negocierea plecării britanicilor din UE.

Socialiştii belgieni hotărau să susţină cumularea mandatelor de deputat şi primar, cu condiţia ca doar una dintre funcţiuni să fie plătită, dacă oraşele n-au mai mult de 50 de mii de locuitori.

Orban Viktor făcea o vizită la Ankara şi explica, doct, că o „ţară conservatoare e una care respectă valorile umane”.

Garda civilă din Malaga aresta un danez de origine siriană, care a petrecut doi ani în rândurile luptătorilor pentru califat.

Croaţii şi slovenii se certau pe un coridor maritim dintr-un mic golf al Adriaticii.

Comisarul european Pierre Moscovici declara, într-un interviu pentru Welt am Sonntag, că e interesat de preşedinţia Comisiei Europene sau de cea a Eurogrupului.

Estonia începea să exercite preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pe care ar fi trebuit s-o asume, conform calendarului iniţial, Marea Britanie.

Carles Puigdemont, preşedintele Generalităţii Cataloniei, confirma ţinerea unui referendum pentru independenţa provinciei în octombrie anul curent.

Ministrul de Externe de la Viena, Sebastian Kurz, era ales în fruntea Partidului Poporului, devenind astfel candidatul formaţiunii sale la cancelaria Austriei.

Guvernul din Luxemburg sporea vârsta maximă de intrare în serviciul militar - de la 24 la 26 de ani -, pentru a le îngădui şi absolvenţilor de studii universitare să îmbrăţişeze o asemenea carieră.

Parlamentul de la Sofia constituia o comisie de anchetă pentru a elucida felul în care au fost cheltuite fondurile publice destinate amenajării Palatului Naţional al Culturii, în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului UE.

Portughezii aflau de la FMI că vor avea o creştere economică de 2,5% şi un deficit de 1,5% în 2017.

Parlamentul de la Vilnius declara Partidul Comunist Lituanian „organizaţie criminală”.