Cine este Carles Puigdemont, liderul catalan care a pus pe jar Spania şi a stârnit îngrijorări în Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Carles Puigdemont, înainte de discursul  din Parlamentul Cataloniei FOTO Guliver/ GettyImages
Carles Puigdemont, înainte de discursul  din Parlamentul Cataloniei FOTO Guliver/ GettyImages

S-a născut într-o familie de naţionalişti convinşi şi şi-a ales ca slogan de luptă „Visca Catalunya lliure!“ („Trăiască Catalonia liberă!“), rostit de fiecare dată în catalană. Şi-a amânat deocamdată visul, chemând la dialog marşi seară. Cine este acest personaj care a îndrăznit să sfideze Spania şi poate fi o sursă de inspiraţie pentru alţi separatişti europeni?

Separatist încă din copilărie

Carles Puigdemont este descris de apropiaţii săi ca fiind un naţionalist catalan intransigent. Această descriere este susţinută de cotidianul El Pais, care relevă că şeful Guvernului catalan preferă să se prezinte în hoteluri cu o carte de identitate a regiunii sale, evident nerecunoscută, şi nu cu cea oficială. Procedează astfel pentru a arăta că aparţine unei ţări diferite de Spania.

Lupta pentru independenţa Cataloniei a început-o de acasă. Născut în 1962 în satul Amer (provincia Girona, Catalonia), în plină perioadă franchistă, Carles Puigdemont este al doilea din cei opt copii ai părinţilor săi. A crescut într-o familie de naţionalişti convinşi, alături de o bunică ce îi tricota mereu steagul catalan, în roşu şi galben. „Semeni cu cineva de la Beatles“, îi spunea adesea, tachinându-l astfel pentru tunsoarea aleasă pentru a-şi ascunde o cicatrice căpătată într-un accident rutier.

La 20 de ani, s-a numărat printre fondatorii Tinerii Cataloniei, o mişcare care a aderat la Convergenţa Demcoratică a Cataloniei (CdC), un partid regionalist, centrist, liberal şi proeuropean. Aşa a ajuns să-l întâlnească pe Jordi Pujol, preşedinte al Cataloniei în perioada 1980-2003, scrie El Espanol. În paralel, a făcut parte din mişcarea La Crida, dedicându-se apărării limbii, culturii şi naţiunii catalane.

Două pasiuni: jurnalismul şi noile tehnologii

A studiat literatura şi lingvistica, apoi s-a dedicat scrisului. S-a angajat redactor şi a avansat până la funcţia de redactor-şef al revistei El Punt. A preluat apoi conducerea revistei în limba engleză Catalonia Today şi a fondat Agenţia Catalană de Informaţii (ACN).

Pe soţia sa, Marcela Topor, a cunoscut-o în 1998, când românca se afla în Catalonia cu o trupă universitară de teatru, potrivit La Vanguardia. S-au căsătorit doi ani mai târziu după ritul ortodox şi au împreună două fiice.

marcela topor si Carles Puigdemont foto el periodico

Carles Puigdemont, alături de soţia sa Marcela Topor

În 2007, a debutat pe reţelele sociale cu un cont pe Twitter, urmărit în prezent de 400.000 de abonaţi. Încadrate de culorile Cataloniei, mesajele sale pledează pentru cauza separatistă.

Drapelul catalan şi episodul din „Game of Thrones“

A fost ales deputat în Parlamentul Cataloniei în 2006 şi primar al Gironei în 2011, învingându-i pe socialişti. A redenumit Gerona în Girona şi a scos drapelul spaniol de pe clădirea primăriei, sfidând oficial Guvernul spaniol. În 2014, a intrat în război cu Casa Regală a Spaniei, ducând o campanie pentru ca Leonor, moştenitoarea tronului, să nu poarte titlul de „prinţesă a Geronei“.

Şi-a făcut imaginea unui separatist consensual şi modern. Locuitorii oraşului s-au bucurat de wi-fi gratuit, dar şi de creşterea popularităţii la nivel internaţional. Aceasta s-a datorat turnării unui episod din „Game of Thrones“ în Girona, care a servit ca decor pentru Braavos în urma unor negocieri asidue duse de Puigdemont.

Preşedinte al Cataloniei din întâmplare

Deşi era popular în Girona, era necunoscut spaniolilor, chiar şi catalanilor. Totul s-a schimbat atunci când a acces, din întâmplare, la preşedinţia Cataloniei. Implicat în scandaluri de corupţie, Artur Mas s-a văzut nevoit să se retragă. Carles Puigdemont a reprezentat o variantă de consens şi a fost învestit preşedinte al regiunii sale în septembrie 2016, după luni bune de negocieri. A ajuns astfel în poziţia de a-şi îndeplini visul. A anunţat un referendum de autodeterminare şi l-a organizat la 1 octombrie, cu sfidarea justiţiei spaniole şi a Guvernului central de la Madrid.

Acum preşedintele catalan vrea medierea Uniunii Europene, în timp ce Guvernul spaniol cere alegeri anticipate în Catalonia.

Citeşte şi

VIDEO Independenţa Cataloniei se lasă aşteptată. Puigdemont vrea dialog cu Madridul

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite