Combaterea antisemitismului, pe agenda Preşedinţiei române a Consiliului UE

Dezbaterea de la Bruxelles a fost dedicată experienţelor şi percepţiilor comunităţilor evreieşti din Europa privind ameninţările antisemite, precum şi măsurilor UE de contracarare a flagelului

Mandatul românesc la conducerea Consiliului Uniunii Europene cuprinde evenimente politice importante, pe lângă coordonarea reuniunilor ministeriale şi gestionarea negocierilor finale privind dosare-cheie ale legislaţiei europene. Seria a inclus, joi, dezbaterea de la Parlamentul European cu tema „Lupta împotriva antisemitismului: O abordare comună pentru mai buna protejare a comunităţilor evreieşte în Europa – de la politică la acţiune“.

Sub auspiciile Preşedinţiei române a Consiliului UE, dezbaterea, prezidată de primul-ministru Viorica Dăncilă, a reunit, alături de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, liderii unor importante organizaţii evreieşti: preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald S. Lauder, directorul Comitetului Evreiesc American, David Harris, şi directorul B’nai B’rith International, Daniel S. Mariaschin.

România, model regional în combaterea antisemitismului

Conferinţa reprezintă primul pas spre transpunerea în practică a Declaraţiei Consiliului UE din 6 decembrie 2018 privind lupta împotriva antisemitismului şi dezvoltarea unei abordări comune în materie de securitate pentru mai buna protejare a comunităţilor şi instituţiilor evreieşti. Analiza de joi a fost structurată în două secţiuni, una dedicată experienţelor şi percepţiilor comunităţilor evreieşti cu privire la ameninţările antisemite, iar alta vizând răspunsul statelor UE şi al Uniunii în acest sens.

Dezbaterea a cuprins, de asemenea, prezentările ministrului Afacerilor Europene, George Ciamba, coordonatorului european pentru combaterea antisemitismului, Katharina von Schnurbein, ambasadorului Israelului la UE şi NATO, Aharon Leshno-Yaar, preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, precum şi ale unor europarlamentari români, importanţi diplomaţi europeni şi cercetători de substanţă ai fenomenului antisemit.

„Azi, România este un model regional în combaterea antisemitismului şi xenofobiei şi un model în ceea ce priveşte educaţia şi măsurile luate pentru memoria Holocaustului“, a subliniat premierul Viorica Dăncilă. „Cred că trebuie să ne punem această întrebare: cum e posibil ca oamenilor să nu li se respecte niciun fel de drept din cauza identităţii lor şi să fie exterminaţi? (...) Această pată întunecată şi persistentă nu este înlăturată. Ea creşte atunci când se dă vina pe diverse probleme ale oamenilor. E o boală europeană“, a declarat, la rândul său, Frans Timmermans.  

9 din 10 evrei europeni consideră că antisemitismul s-a accentuat în ultimii cinci ani

Ronald Lauder a avertizat asupra reapariţiei urii împotriva evreilor în Europa: „A dat Europa poporului evreu doar un răgaz după ce lumea a fost atât de şocată de imaginile trupurilor scheletice de la Dachau, Bergen Belsen şi Auschwitz?“ La rândul său, David Harris a atenţionat, într-un emoţionant discurs, asupra lentorii măsurilor de stopare a antisemitismului: „Începe iar să se facă prea târziu!“ Iar Daniel Mariaschin a punctat că „demonizarea şi delegitimarea statului evreu nu sunt altceva decât un pretext pentru ura faţă de evrei“, ură transformată acum în cea mai mare ameninţare cu care se confruntă comunitatea evreiască după al doilea război mondial. Sunt de remarcat aprecierile vorbitorilor pentru eforturile României în contracararea antisemitismului.

Flagelul antisemit în cifre alarmante

Discuţiile au avut ca punct de referinţă rezultatele Eurobarometrului privind antisemitismul, făcute publice de Comisia Europeană la 22 ianuarie 2019, pe baza intervievării a peste 27.000 de cetăţeni ai UE cu privire la percepţia lor referitoare la antisemitism. Unul din doi europeni consideră că acest flagel reprezintă o problemă în ţara sa, cele mai mari cote ale acestei percepţii înregistrându-se în Suedia (81%) şi Franţa (72%). 68% dintre europeni se declară neinformaţi în legătură cu istoria şi cultura evreilor, iar 53% consideră că negarea Holocaustului constituie o problemă în ţara lor.

Datele completează o altă cercetare iniţiată de Comisia Europeană, prin Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Rezultatele acesteia, publicate la 10 decembrie 2018, evidenţiază că 9 din 10 evrei europeni consideră că antisemitismul s-a accentuat în ultimii cinci ani. 28% dintre respondenţi au fost hărţuiţi cel puţin o dată în anul precedent, dar 4 din 5 evrei care au fost victimele unor acte de hărţuire antisemită în ultimii cinci ani nu au reclamat poliţiei sau vreunei organizaţii. O treime dintre persoanele intervievate evită să participe la evenimente evreieşti sau să viziteze locuri evreieşti, din cauza nesiguranţei. Antisemitismul se manifestă cel mai intens pe platformele de comunicare socială de pe internet.

Fenomenul, în ansamblul său, determină tot mai mulţi evrei să părăsească Europa, conform celui mai amplu sondaj de acest tip realizat vreodată, cu peste 16.000 de respondenţi din cele 12 state europene în care trăiesc 96% din evreii europeni.

În acest context, dezbaterile de la Bruxelles au vizat măsurile concrete pentru siguranţa concetăţenilor noştri evrei, de la combaterea terorismului, la educarea tinerei generaţii şi aplicarea de către marile platforme de internet a codului de conduită pe care şi l-au asumat.