Corespondenţă din Bruxelles. Ce cred şi ce aşteaptă românii de la UE? EUROBAROMETRU: date, cifre, concluzii

Un bărbat arată steagul UE în timpul unui protest faţă de Guvern, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, în februarie 2017. FOTO Inquam / Liviu Florin Albei

În faţa crizelor multiple, creşte oare valoarea proiectului european? Da. Sau, cel puţin, aşa arată datele din ultimul Eurobarometru comandat de Parlamentul European, la mijlocul actualei legislaturi, acum când au rămas 2 ani până la următoarele alegeri europarlamentare.

În termeni generali, percepţia la nivelul opiniei publice europene este că apartenenţa la UE este un factor pozitiv pentru 57% dintre europeni, în creştere cu 4 procente faţă de cifrele înregistrate în precedentul sondaj (septembrie 2016) şi aproximativ la acelaşi nivel cu cel din 2008 (58%), înainte de declanşarea crizei economice şi financiare.

Interesant este că, reacţionând la evenimente geopolitice precum creşterea instabilităţii din lumea arabă, influenţa din ce în ce mai marcată a Rusiei şi Chinei, BREXIT şi alegerea lui Donald Trump, aproape 73% dintre cei chestionaţi au spus că preferă ca Uniunea Europeană să găsească un răspuns comun care să primeze în faţa acţiunilor luate la nivelul individual al Statelor membre.

Un număr important de repondenţi cere şi ca UE să facă mai mult în lupta împotriva terorismului (80%) şi sonajului (78%), protejării mediului înconjurător (75%) şi acţiunilor împtriva fraudei fiscale (74%).

Rezultatele privind România

Aveţi, în finalul articolulului, datele comparative complete ale EUROBAROMETRULUI, prezentând situaţia din România şi raportarea la media europeană. Ele sunt rezultatul a 1033 de interviuri realizate în perioada 18-23 martie 2017.

Per ansamblu, repondenţii români par să fie mai puţin înclinaţi ca media europeană să creada ca apartenenţa noastră la UE este un lucru bun: 54% la noi, faţă de 57% media europeană.

La întrebarea dacă ar fi util ca statele europene care vor să dezvolte un model de cooperare întărită nemaişteptând ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru, 49% dintre europeni sunt favorabili ideii şi doar 41% dintre români. În proporţie de 51% am vrea să se aştepte ca toate statele membre UE să fie în stare să progrseze împreună, opinie împărtăşită de doar 41% dintre europeni.

Avem opinii similare cu media  europeană în ce priveşte lista evenimentelor internaţionale care merită să fie mai bine reflectate şi discutate în fiecare dintre Statele Membre, dar am vrea, mai mult în câteva zone decât media europeană, ca acţiunea UE să fie mai puternică în politicile industriale, aprovizionarea cu energie şi politica energetică, problemele migraţiei, sănătăţii şi securităţii sociale, agricultură, politici economice.

Mai puţin mulţumiţi sunt românii în domeniul reprezentativităţii naţionale sau individuale. La nivel de ţară, dacă o medie de 63% dintre europeni crede că ţara lor este auzită în UE, doar 47% sunt de această părere. Dar, şi asta e de notat, în cazul nostru, cu o creştere a opiniilor pozitive de 7% faţă de anul precedent şi segmentului negativ cu 8%.

Suntem mai puţin interesaţi în politicile europene faţă de media din UE (43% faţă de 56%) ceea ce înseamnă un foarte îngrijorător procent negativ de dezinteres de 57% faţă de 41% media europeană.

Interesantă este zona de diferenţiere, în două sectoare deosebit de importantă, în ce priveşte nevoia de informare resimţită de publicul românesc faţă de ceea ce înseamnă politicile europe. Se doresc mai multe informaţii în domeniile sănătăţii şi securităţii sociale şi, cu mult mai mult decât media europeană, despre politicile agricole, dar şi politicilor industriale şi luptei împotriva fraudei fiscale.

Ştirile însă devin neplăcute - şi chiar ar trebui să fie o preocupare pentru clasa politică în ansamblul său - este percepţia privind revenirea la creşterea economică. Spre deosebire de europeni care cred că deja ne-am întors la creştere economică (22%), românii cred asta în proporţie de 13%, dar sunt mai convinşi decât media europeană că revenirea se va produce în următorii ani ( 30% la noi faţă de 28% media UE) şi avem alţi 29% ferm convinşi că actuala criză va dura mulţi ani (media UE e mai mare, de 30%).

Pare că ai noştri sunt mai puţin convinşi că actualele inegalităţi sociale sunt foarte importante la nivel social (74% faţă de media UE de 84%).

Dar, după cum puteţi vedea, cu cele câteva excepţii menţionate, percepţia românească pare să fie echivalentă tendinţelor generale europene şi asta poate să fie un semn bun. În ciuda abundenţei de ştiri prefabricate în laboratoarele unei propagande ostile, vehiculate cu obstinaţie pe reţelele sociale de aceleşi personaje care animă războiul asimetric împotriva Europei, pare că opinia publică nucedează semnalelor respective şi că, într-o proporţie satisfăcătoare, susţine în continuare proiectul european. Important fenoment şi, dacă satisticile acestea se confirmă printr-o intenţie de vot (spre exemplu în al doilea tur al prezidenţialelor din Franţa) atunci s-ar putea ca întreaga cpnstrucţie să aibă o bază logică de dezvoltare, una în favoarea noului proiect european coerent şi comprehensiv la care se lucrează în acest moment.