Corespondenţă din Bruxelles. Scenarii alternative pentru dimensiunea socială a Europei la orizontul anului 2025

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Uniunea Europeană FOTO Getty Images
Uniunea Europeană FOTO Getty Images

Privite de ai noştri politicieni cu un dezinteres total, la Bruxelles continuă să se producă evenimente deosebit de importante prin impactul pe care, cu siguranţă, îl vor avea asupra legislaţiei europene. Cea care, odată adoptată, va deveni acquis comunitar, deci obligatoriu de integrat în legislaţiile naţionale, schimbând viaţa noastră a tuturor.

Înainte de a merge mai departe, pentru a înţelege imediat sensul unei mişcări de mare semnificaţie politică ce a fost anunţată ieri la prânz în capitala europeană, doresc să vă reamintesc un pasaj din Declaraţia de La Roma, din martie acest an, asupra viitorului Europei:

Vom face Uniunea Europeană mai puternică şi mai rezilientă, prin şi mai multă unitate şi solidaritate între noi şi prin respectarea normelor comune. Unitatea este atât o necesitate, cât şi alegerea noastră liberă. La nivel individual, am fi marginalizaţi de dinamica mondială. Împreună avem cele mai mari şanse de a o influenţa şi de a ne apăra interesele şi valorile comune. Vom acţiona împreună, cu ritmuri şi intensităţi diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeaşi direcţie, aşa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele şi păstrând uşa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată şi indivizibilă.

Se poate acţiona împreună în această Europă a tuturor disensiunilor de acum? Da, spun înalţii responsabili ai Comisiei Europene care au luat foarte în serios mesajul transmis prin Declaraţia de la Roma şi vor acum să-l ducă cu mult mai departe, propunând, etapizat, un „proces de reflecţie” asupra modului în care se poate ordona dezvoltarea viitoare a UE în diversele sale domenii de interes strategic. Ieri, cum vă spuneam, am intrat în linia dreaptă a acestui proces, odată cu prezentarea „reflecţiei asupra dimensiunii sociale a Europei” (îl puteţi accesa aici) care se doreşte implicarea cetăţenilor, a partenerilor sociali, instituţiilor europene şi guvernelor „pentru a găsi răspunsuri la provocările cu care sunt confruntate în acest moment societăţile şi concetăţenii noştri”.

Aveţi posibilitatea de a accesa documentul, veţi vedea în amănunt despre ce este vorba . Ce este însă extrem de nou la nivelul demersului politic este că, din acest moment, pentru acest „document de reflecţie” ca şi pentru cele care urmează, autorii s-au inspirat din metoda prezentării de scenarii alternative, cea folosită de Jean-Claude Juncker când a vorbit despre cele 5 forme posibile de dezoltare pentru Europa viitorului.

Se cere acum, „pentru a se ajunge la un consens asupra ideilor prezentate în acest document”, o participare activă a partenerilor sociali, cetăţenilor şi guvernelor. Absolut necesară deoarece acest document elaborat sub conducerea vicepreşedintelui Valdis Dombrovskis şi comisarului Thyssen, „implică probleme vaste... asupra modului nostru de viaţă şi al organizării societăţilor noastre, dar şi asupra modului de a menţine modul nostru de viaţă, crearea de noi locuri de muncă”.

3 opţiuni alternative asupra Europei sociale

1. Întreaga discuţie se cantonează la libera circulaţie. „În cadrul acestei opţiuni, UE menţine în vigoare regulile care vizează promovarea circulaţiei transfrontaliere a persoanelor, precum regulile asupra drepturilor sociale ale muncitorilor, a celor ale muncitorilor detaşaţi, asupra îngrijirilor medicale transfrontaliere şi recunoaşterea diplomelor. Dar nu ar mai exista norme minimale la nivelul UE, cele privind, spre exemplu, sănătatea şi securitatea muncitorilor, timpul de lucru şi de odihnă sau concediile de maternitate şi paternitate. Europa ar înceta să mai favorizeze posibilităţile pentru ca Statele Membre să facă schimb de bune practici în domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii şi sportului, iar programele de reconversie socială şi regională care, în Statele Membre, sunt cofinanţate cu fonduri europene vor trebui să fie abandonate sau finanţate la nivel naţional.

2. Să permitem celor care doresc să facă mai mult în domeniul social. Mai multe grupe de ţări ar putea astfel să decidă ca, împreună, să facă mai mult în domeniul social. S-ar putea să fie vorba despre ţări din zona Euro care, în acest mod, ar încerca să salvgardeze solidaritatea şi stabilitatea zonei Euro şi să evite ajustările prea brutale ale nivelului de viaţă al cetăţenilor lor, sau orice altă configuraţie posibilă de ţări participante care ar putea să se concentreze asupra altor aspecte.

3. Cele 27 de State Membre aprofundează împreună dimensiunea socială a Europei. Caz în care centrul de gravitate al oricări acţiuni în domeniul social ar trebui să rămână şi va rămâne acţiunea autorităţilor naţionale şi locale, UE continuând să susţină acţiunea Statelor Membre profitând la maximum de mijloacele care-i stau la dispoziţie. Legislaţia nu se va mai mulţumi cu fixarea unor norme minimale ci, în anumite domenii, ar putea să armonizeze la modul integral drepturile cetăţenilor în ansamblul UE, în scopul obţinerii unei convergenţe a rezultatelor sociale.

Este esenţial să intrăm în această dezbatere şi să ne spunem punctul de vedere, mai ales că se anunţă că, în viitorul foarte apropiat, Comisia Europeană, în colaborare cu Parlamentul European şi „Statele Membre interesate” vor organiza dezbateri publice. Sper să facem parte din grupul „Statelor Membre interesate”.

Nu ştiu dacă asta se va şi întâmpla sau, dacă o asemenea dezbatere va avea loc, dincolo de aspectul formal, va şi interesa pe cineva.

Este posibil să facem un test de anticipare asupra interesului României pentru dezbaterea asupra Europei sociale: au început pregătirile pentru Summitul social european asupra creşterii economice şi pieţei muncii echitabile care va avea loc în acest an, pe 17 noiembrie, la Goteborg. Credeţi că poziţia noastră, mandatul de reprezentare, va fi subiect de dicuţie sau măcar de informare publică?

Nu este o observaţie de cârcotaş de serviciu. Chiar dacă pe ai noştri nu-i interesează şi nici măcar nu se obosesc să vă spună ce jocuri se fac în clubul din care facem parte, trebuie să ştiţi, totuşi, că acest document de care v-am vorbit nu este decât primul dintr-o serie în care vor urma, rapid, altele asemănătoare (cu acelaşi tip de implicaţii strategice la nivel de opţiuni) pentru domeniile: „controlul efectelor mondializării”, „aprofundarea Uniunii economice şi monetare”, „viitorul apărării Europei”, „viitorul domeniului financiar în UE”.

Ne interesează? Acum, cu precizie, încep definirile asupra viitorului, formei în care va fi structurat, a locului, rolului şi raportului ofertă/beneficii/obligaţii pentru fiecare stat în parte în funcţie de nivelul său declarat de ambiţie. Acum, începând de ieri, începe marea reflecţie care este preludiul marii recompoziţii de mâine.

Dacă asta nu ne interesează, atunci rămânem la nivel de politică făcută de azi pe mâine, fără viziune, fără proiect naţional, doar cu informaţii pe surse” şi rezultate incerte.

Numai considerente politice şi nimic altceva? Nu. Dacă vreşi o demonstraţie foarte amănunţită, aveţi aici, în finalul comunicatului de presă de ieri care anunţa şi un al doilea eveniment, adică prezentarea Pilonului European al drepturilor sociale, care sunt măsurile legislative (novatoare şi absolut binevenite în urgenţă) pe care Comisia Europeană le propune pentru adoptarea viitoare de Parlamentul European şi Consiliu. Este o deschidere de drum.

Urmează propunerile dvs.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite