Corespondenţă din Bruxelles. UE şi NATO vor cooperare extinsă: 40 de măsuri comune în 7 domenii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
captura

La Bruxelles s-a încheiat reuniunea miniştrilor de Externe ai Alianţei care, printre altele, au aprobat ansamblul de 40 de propuneri comune în 7 domenii în vederea punerii în aplicare a declaraţiei comune de la Varşovia a Preşedintelui Consiliului European, Preşedintelui Comisiei Europene şi a Secretarului General al NATO.

Cu siguranţă, este vorba despre un pas înainte deosebit de important şi cu relevanţă foarte clară într-un context în care prioritatea este asigurarea securităţii în cel mai larg sens al acestui termen.

În acest sens este anunţată prima mare importantă strategie, înfiinţarea „Centrului european pentru lupta împotriva ameninţărilor hibride” care va începe să funcţioneze anul viitor, fiind încurajată participarea la activităţilor acestuia atât a UE şi NATO la nivel de organizaţie, cât şi a fiecăruia dintre Statele Membre în parte.

Anunţând, în acelaşi timp, „că vor fi luate măsuri concrete până în 2017 pentru facilitarea schimbului de informaţii pentru care factorul timp este decisiv, între Celula de fuziune a UE împotriva ameninţărilor hibride şi structura corespunzătoare din NATO, mai ales prin intermediul schimbului de analize asupra ameninţărilor hibride potenţiale”.

Un domeniu esenţial este cel al comuncaţiei strategice, existând în acest moment un sistem de cooperare între serviciile NATO şi UE, ele urmând ca, până la mijlocul anului 2017, „să intensifice cooperarea şi să facă o analiză comună a tendinţelor privind dezinformarea. Şi, până la finele acestui an, să producă o analiză a acestor elemente... să încurajeze cooperarea între Centrul de excelenţă al NATO pentru comunicarea strategică şi Divizia Stratcom din cadrul Serviciului de acţiune externă al UE (mai ales cu echipele speciale EST şi SUD”.

În vederea ameliorării rezilienţei sistemelor de apărare, NATO şi UE vor ca, de la mijlocul anului viitor, „să fie capabile ca, într-un mod paralel şi coordonat, experţi care vor fi însărcinaţi să ajute la cererea Statelor membre UE şi NATO să amelioreze rezilienţa acestora, aceasta fie în faza care precedă criza sau ca răspuns la o criză”.

Evident, unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei activităţi comune viitoare îl constituie cooperarea operaţională, inclusiv pe dimensiune maritimă.

Astfel, pentru această lună, este prevăzută deja „intensificarea cooperării şi coordonării între Operaţiunea SEA GUARDIAN şi EUNAVFOR MED (Operaţiunea SOPHIA) în Mediterană prin intermediul unui acces comun la informaţie dar şi al unei susţineri logistice...pentru ca, în primul semestru din 2017, să se întărească şi mai mult cooperarea maritimă între cele două organizaţii”. În plus, se aminteşte de faptul că se vor utiliza pe deplin funcţionalităţile mecanismului SHADE MED (analiza comună a situaţiei şi deconflictualizarea Mediteranei).

Unul dintre domeniile cele mai actuale în care se anunţă o cooperare intensivă este cel al cybersecurităţii şi cyberapărării. Începând cu acest moment, s-a decis la Bruxelles, „începe schimbul de concepte asupra integrării unei dimensiuni cyberapărare în cadrul planificării şi ducerii operaţiunilor şi misiunilor NATO şi UE... şi, din 2017, armonizarea nevoilor existente în domeniul pregătirii... stimularea cooperării în domeniul cercetării şi tehnologiei pentru inovarea în domeniul cyberapărării.

În domeniul capacităţilor de apărare, una dintre menţiunile cele mai importante priveşte „asigurarea unei complementarităţi a programelor multinaţionale care au fost puse în practică în cadrul iniţiativei «apărarea inteligentă» a NATO şi cea privind «mutualizarea şi partajarea» a UE în domeniile de interes comun cum ar fi aprovizionare în zbor, transportul aerian, telecomunicaţiile prin satelit, cyberapărarea sau sistemele de aeronave autopilotate. Dar şi, atenţie, şi în domeniul „aviaţiei militare pentru a asigura complementaritatea eforturilor în beneficiul apărării şi securităţii în Europa, mai ales în privinţa elaborării unei strategii în materie de aviaţie militară, de aplicarea dispoziţiilor relative la navigabilitatea aeriană militară, integrarea în circulaţia aeriană a sistemelor de aeronave telepilotate etc.”.

Acestea sunt mizele vizibile. Dincolo de acestea, mai există un raţionament (sau chiar mult mai multe, subsecvente) legate de enorma piaţă pentru contracte care se deschide acum industria de apărare europeană. Nu uitaţi că avem propunerea fabuloasă a Comisiei Europene (din 30 noiembrie) asupra Fondului European de Apărare în valoare de 5,6 miliarde de Euro, mai precis 500 milioane Euro anual pentru domeniul cercetării şi dezvoltării în domeniul militar. Decizia finală va fi luată peste câteva zile, în cadrul Summitului de la Bruxelles de la mijlocul acestei luni. Vor fi făcute cercetări, apoi comenzi, pentru produse de mare valoare şi tehnologic competitive cu ce este mai bun pe piaţa mondială în domeniul dronelor, sistemelor de război cibernetic, pentru achiziţionarea de elicoptere şi avioane.

Un prim proiect pilot se pare că va fi demarat undeva la mijloc de 2017, bugetul său prezumtiv fiind de 90 milioane de Euro.

Poate ca această idee să reuşească deoarece, în 2003, Comisia Europeană a mai făcut o încercare de acest gen, eşuată în principal datorită opoziţiei acerbe a Marii Britanii care spunea că o „apărare europeană” ar fi fost o dublare inutilă a capacităţilor NATO şi, în general, o pierdere de timp.

Fals, complet fals au argumentat majoritatea experţilor (şi iată că realitatea le-a dat dreptate), deoarece o cooperare extinsă între NATO şi UE nu înseamnă paralelisme inutile, ci un plus de funcţionalităţi pe domenii specifice de expertiză, plus o folosire mult mai judicioasă a capacităţilor puse în comun.

Este clar că asemenea proiecte demarează lent şi presupun o perioadă de pregătire lungă, Dar asta nu înseamnă că, deja, nu au început tatonări discrete dar destul de intense încât şi un ziarist să audă ceva despre ele, privind viitoarele licitaţii ce vor fi lansate pentru mari proiecte europene comune în domeniul industriei de apărare. Aici ne putem identifica şi negocia o nişă, cu contractele aferente, iniţial, poate, pentru modernizarea capacităţilor existente.

UPDATE Relaţia cu Rusia

Foarte important a fost să vedem dacă această idee de cooperare între cele două instituţii este doar la nivel declarativ sau dacă, într-adevăr, intrăm şi în zona gesturilor concrete. Unul dintre cele mai relevante a fost făcut, sursele noastre confirmând o poziţie unitară în privinţa relaţiei cu Federaţia Rusă, refuzându-se în termenii cei mai hotărâţi o reluare a contactelor în sistem „business as usual” atâta timp cât Crimeea nu este redată Ucrainei şi nu sunt îndeplini'i în totalitate termenii Acordurilor de la Minsk.

În acest context, sunteţi primii care citesc această informaţie confirmată din surse oficiale de înalt nivel: există o unanimitate în ce priveşte prelungirea sancţiunilor economice împotriva Rusiei . Iar poziţia României este foarte clară, condiţionând orice reluare a discuţiilor sau contactelor cu Rusia de respectarea a ce s-a decis la Minsk, poziţie constantă şi absolut fără echivoc.

Cu mai multe amănunte, în zilele următoare. Între timp, aveţi aici documentul esenţial al Comsiei Europene în domeniu, European Defence Action Plan, dar şi, în cazul în care doriţi să vedeţi cum se crează mari decizii europene, aveţi aici studiul din februarie 2016 al celor de la Institutul de Studii pentru Securitate privind un eventual program finanţat de UE şi dedicat cercetării şi dezvoltării în domeniul apărării. Sau, pentru a fi şi mai informaţi, iată care era la 30 martie anul trecut, structura Grupului de nivel înalt al UE în domeniul apărării:

High-level group of personalities on defence research

Chair

Elżbieta Bieńkowska, European Commissioner for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs

Members

  • Federica Mogherini, High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security Policy and Vice-President of the European Commission, Head of European Defence Agency;
  • Fernando Abril-Martorell (ES), CEO Indra;
  • Carl Bildt (SE), former Prime Minister and Minister of Foreign Affairs;
  • Antoine Bouvier (EU-FR), CEO MBDA;
  • Håkan Buskhe (SE), CEO of Saab;
  • Paul de Krom (NL), former Secretary of State for Social Affairs and Employment, President and CEO of TNO, a Dutch organization of applied scientific research
  • Tom Enders, (EU-DE) CEO Airbus Group;
  • Michael Gahler, MEP (EPP, DE), EP rapporteur for Commission's communication on defence.
  • Elisabeth Guigou (FR), President of the Foreign Affairs Commission in l'Assemblée Nationale, former Minister of European Affairs, of Justice and of Employment;
  • Ian King, (UK) Chief Executive BAE Systems;
  • Bogdan Klich, (PL) former Minister of Defence, member of Polish Senate.
  • Mauro Moretti (IT), CEO Finmeccanica;
  • Reimund Neugebauer (DE), President of the “Fraunhofer- Gesellschaft”, application-oriented research organisation;
  • Arndt Schoenemann, Managing Director of Liebherr-Aerospace Lindenberg GmbH, Chairman of ASD Supply Chain and SME Group;
  • Teija Tiilikainen (FI), Director of Finnish Institute of International Affairs;
  • Nick Witney (UK), former EDA Chief Executive, senior policy fellow with the European Council on Foreign Relations (ECFR); 
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite