Criza bancară din Letonia, între corupţie şi conspiraţie rusească

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O bancă suspectată de spălare de bani  şi de finanţarea programelor de înarmare în Coreea de Nord; preşedintele băncii centrale acuzat de corupţie şi, mai presus de toate, de Rusia bănuită că trage sforile ... Toate aceste suspiciuni sunt suficiente ca micul stat baltic să se afunde într-o mare nesiguranţă.

Letonia reprezintă doar 0,2% din economia zonei euro, din care face parte din 2014. Populaţia acesteia reprezintă doar  0,6%. Cu toate acestea, criza care a izbucnit săptămâna trecută este luată în serios de UE. Situaţia este urmărită îndeaproape de Banca Centrală Europeană (BCE) şi a fost discutată miercuri în cadrul Consiliului guvernatorilor. Obiectivul: prevenirea răspândirii problemelor băncii letone ABLV în ţară şi în zona euro. Încă de duminică, Mario Draghi, preşedintele BCE, a interzis băncii letone să efectueze orice plată şi transfer de bani către terţi. În practică, clienţii săi nu mai au acces la conturile lor.

De ce? Vinerea trecută, cea de-a treia ca mărime bancă din Letonia, ABLV , a rămas fără lichidităţi şi a cerut băncii centrale ajutor. La începutul acestei săptămâni, Agenţia americană pentru Criminalitate Financiară a desemnat banca drept „legătură esenţială în spălarea banilor“. Washingtonul a acuzat-o, de asemenea, de legături cu programele ilegale de dezvoltare a armelor în Coreea de Nord, încălcând sancţiunile împotriva regimului de la Phenian.

Conform raportului Trezoreriei SUA, directorii, acţionarii şi angajaţii ABLV au făcut din „spălarea de bani o componentă de bază a practicilor de afaceri ale băncii“, iar Trezoreria a propus ca ABLV să fie exclusă din sistemul financiar american. ABLV a dezminţit acuzaţiile, spunând că raportul conţine „informaţii excesiv de calomniatoare“.

Au existat de mult timp îngrijorări privind sistemul financiar leton, legate de nivelul şi sursa depozitelor non-rezidenţilor, majoritatea din Rusia şi alte foste state sovietice. Din cauza acestor temeri, unele state, cum ar fi Franţa, au cerut întârzierea aderării Letoniei la zona euro. Ţara a intrat în zona euro conform calendarului de aderare, la 1 ianuarie 2004.

Au urmat retrageri în valoare de 600 de milioane de euro fap ce aproape că a golit conturile băncii. „Aceasta este o sumă considerabilă în comparaţie cu bilanţul său de 3,6 miliarde de euro din septembrie 2017, iar depozitele la ABLV reprezintă aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al Letoniei“, spune Eric Dor, directorul de studii economice la l’Ieseg School of Management à l’Université din Lille.

Diane Pierret, profesor de finanţe la Universitatea din Lausanne, spune că BCE, în calitate de supraveghetor bancar unic în zona euro, trebuie să-şi asume o anumită responsabilitate în această mizerie. „Această criză arată limitele sale în ceea ce priveşte resursele şi credibilitatea“, spune Pierret. Deoarece denunţarea a trebuit să vină din Statele Unite. "Potrivit acesteia, riscurile de contagiune vor depinde de legăturile dintre banca letonă şi alte bănci europene.

Guvernatorul Băncii Centrale, anchetat pentru corupţie

Acesta nu este singurul caz în care statul baltic se loveşte de incertitudine.  Ilmars Rimsevics, în vârstă de 52 de ani, guvernatorul Băncii Centrale, a fost reţinut în weekend sub suspiciunea că ar fi cerut şi acceptat mită de cel puţin 100.000 de euro. El a fost eliberat pe cauţiune luni seară.

image

Rimsevics conduce Banca Centrală a Letoniei din 2001. El a fost de asemenea membru al consiliului guvernatorilor al Băncii Centrale Europene de când Letonia a aderat la zona euro în 2014. Mai mulţi oficiali de rang înalt, printre care şi ministrul leton de finanţe Dana Reizniece-Ozola, i-au cerut să demisioneze.

Rimsevics nu a participat miercuri la o şedinţă a Băncii Centrale Europene care a avut loc la Frankfurt. Adjuncta sa, Zoja Razmusa, a participat în locul său.

Ministrul Apărării vede o conspiraţie

Ministerul leton al Apărării a declarat că acuzaţiile de corupţie care au dus la suspendarea, marţi, a guvernatorului Băncii Centrale a Letoniei ar putea face parte dintr-o campanie de dezinformare vizând destrămarea încrederii în această ţară şi influenţarea alegerilor legislative din octombrie, transmite Reuters.

Un comunicat al ministerului nu precizează cine s-ar putea afla în spatele acestei „masive operaţiuni informaţionale din exterior“, dar notează că operaţiunea semnalată este „identică din punct de vedere al structurii şi execuţiei“ cu campaniile care au precedat alegerile din Franţa, Germania şi SUA.

Acele campanii au fost imputate Rusiei, care a respins că ar fi intervenit în alegeri în Occident, iar oficiali ruşi nu au comentat deocamdată noile informaţii, menţionează Reuters.

Comunicatul ministerului, difuzat în engleză, vine pe fondul unui scandal de corupţie care a zdruncinat sectorul financiar al statului baltic membru al zonei euro şi care continuă să aibă strânse legături cu Rusia.

Rimsevics a sugerat că ar putea fi luat drept ţintă de băncile comerciale care ar încerca să strice reputaţia Letoniei. El a spus că a primit ameninţări cu moartea în legătură cu care a înştiinţat autorităţile.

Preşedintele cere finalizarea rapidă a anchetei 

Preşedintele leton Raimonds Vejonis a cerut miercuri o finalizare rapidă a anchetei anticorupţie care îl vizează pe şeful Băncii Centrale, Ilmars Rimsevics, relatează dpa.

„Ancheta nu ar trebui influenţată în niciun fel şi trebuie finalizată cât mai repede posibil, deoarece această chestiune vizează reputaţia statului şi a sistemului financiar“, a spus Vejonis după o întâlnire cu premierul Maris Kucinskis la Riga.

Kucinskis a subliniat că investigaţia împotriva lui Rimsevics nu are legătură cu nici o altă operaţiune a vreunei bănci comerciale letone. El a dat asigurări că nu există nici un pericol la adresa sistemului financiar leton.

Criza din 2009

Fără îndoială, incertitudinea care pluteşte deasupra Letoniei aminteşte de criza din 2009, care a aruncat  ţara într-o recesiune profundă. "Înainte de criza subprimelor, ţara avea o creştere puternică, dar dezechilibrată cu un deficit care a atins 26% în 2006, explică Eric Dor.

În 2009, bula imobiliară a explodat şi a fost nevoie de împrumuturi internaţionale de 7,5 miliarde de euro şi un program sever de reforme austere, sub supravegherea Fondului Monetar Internaţional, pentru a relansa economia.

Pentru a atenua temerile oficialilor UE referitoare la statul baltic, autoritatea de reglementare financiară din Letonia a amendat în ultimii ani câteva bănci locale şi a înăsprit regulile. 

Economia letonă a crescut spectaculos în ultimii ani, înregistrând în 2017 un avans de 4,5%, cel mai rapid din 2011. Pentru acest an se estimează o expansiune de aproximativ 4%.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite