Criza refugiaţilor: în sfârşit, prime soluţii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Raţiunea a învins: cuvântul de ordine devine, după Summit-ul european, îndiguirea fluxului migrator
Raţiunea a învins: cuvântul de ordine devine, după Summit-ul european, îndiguirea fluxului migrator

După patru luni pierdute în ezitări, acuzaţii reciproce şi pompierism păgubos, liderii UE au reuşit, în numai două zile, să ia decizii ce schiţează un orizont în gestionarea crizei refugiaţilor. Falsa problemă a cotelor a fost tranşată democratic de miniştrii de Interne şi Justiţie, iar Summit-ul şefilor de state şi guverne a abordat fondul problemei: necesitatea stopării fluxului migratoriu.

Cote nerealiste  

Direcţia trasată la Consiliul European de miercuri îmi pare cea corectă, după atâta amar de timp pierdut cu socoteli caraghios de precise ale cotelor de refugiaţi pe ţări. Marţi, Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a decis în privinţa relocalizării a 120.000 de refugiaţi, cifră frapant nerealistă, în condiţiile în care Frontex raportează 500.000 de sosiţi în primele opt luni ale anului, iar Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică estimează un total de 1 milion de migranţi până la finalul anului în UE.

României, îi revine o cotă totală, conform deciziilor de până acum, de 6.300 de refugiaţi. Numai marţi au intrat în Croaţia circa 9.000 de migranţi.

De aceea, în principiu, poziţia României a fost corectă: pentru o soluţie de fond, dincolo de îngustele limite contabiliceşti. E uşor să clamezi solidaritate, mai dificil e să o pui în practică sub presiunea anarho-migraţiei.

Consolidarea frontierelor

Aşadar, raţiunea a învins: cuvântul de ordine devine, după summit-ul la vârful UE, îndiguirea fluxului migrator. Mai rămâne ca reuniunea din octombrie a Consiliului European să marcheze încă un pas înainte în adoptarea de soluţii la o criză umanitară şi de securitate tot mai amplă. Este încurajator faptul că liderii celor 28 de state membre s-au concentrat asupra originilor crizei refugiaţilor. În ciuda divergenţelor categorice din ultima perioadă, chiar şi a votului diferit în Consiliul JAI, Europa a reuşit, prin şefii săi de state şi guverne, să adopte o poziţie comună. În care se regăseşte şi apelul preşedintelui Iohannis de a ataca rădăcina fenomenului migrator care a copleşit UE.

„Problema e cum să reluăm controlul frontierelor noastre exterioare”, a subliniat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

După cum a remarcat şeful Comisiei Europene, ”reuniunea s-a derulat într-o atmosferă mai bună decât se prevedea; s-a bazat pe consens şi toată lumea a făcut un efort pentru a se ajunge la concluzii comune”. Un semn de maturitate al unei Europe care a alarmat, săptămânile trecute, prin dezbinarea exhibată în faţa acestei provocări majore.

Ajutor umanitar suplimentar

În baza setului de măsuri prioritare propuse de Comisia Europeană, Consiliul a decis o serie de acţiuni concrete. În primul rând, suplimentarea cu un miliard de euro a contribuţiei UE la Programul Alimentar Mondial, în condiţiile în care diminuarea ajutorului acordat de agenţiile umanitare e una din cauzele reorientării refugiaţilor sirieni spre Europa. Statele membre îşi vor majora şi ele contribuţia. ONU a primit, deocamdată, doar 37% din bugetul pe 2015 necesar ajutorării acestora. În vreme ce cifra refugiaţilor creşte permanent, beneficiarii de ajutor alimentar sunt cu o treime mai puţini în acest an (1,4 milioane persoane) faţă de anul trecut (2,1 milioane).

UE va oferi, de asemenea, ajutor celor trei ţări care adăpostesc cei mai mulţi refugiaţi sirieni (Turcia, Liban şi Iordania). Cooperarea cu Turcia pentru limitarea şi gestionarea fluxului migrator va fi discutată, la Bruxelles, cu preşedintele Erdogan, în 5 octombrie. În 8 octombrie e programată o conferinţă privind ruta Balcanilor occidentali, regiune ce va fi susţinută la rîndul ei să facă faţă situaţiei. Un summit convocat în capitala malteză, în 11-12 noiembrie, va analiza modalităţile de luptă împotriva cauzelor profunde ale migraţiei neregulate dinspre Africa. Nu în ultimul rând, va fi consolidat controlul frontierelor, urmând să fie create centre de identificare, înregistrare şi amprentare a migranţilor (”hotspots”), în Italia şi Grecia. Costurile tuturor acestor măsuri umanitare şi de consolidare a graniţelor sunt estimate la minim 9 miliarde de euro.

Reţinere în faţa războiului

Participanţii au lansat şi un apel pentru eforturi internaţionale, sub egida ONU, în vederea încetării războiului din Siria. ”UE se angajează să-şi asume partea ce-i revine în acest sens”, se arată în declaraţia finală a reuniunii. O formulare care, să sperăm, va căpăta mai multă precizie în urma Adunării Generale a ONU (care se deschide în 28 septembrie) şi a următorului summit european din 15-16 octombrie.

Pe lângă îmbunătăţirea condiţiilor oferite refugiaţilor în Turcia, Liban şi Iordania, este nevoie de crearea unei perspective post-conflict. Fapt pentru care consider că se impun eliminarea Statului Islamic din Siria şi Irak şi organizarea unei conferinţe internaţionale de pace.

Altfel, în primăvară, când condiţiile naturale o vor permite, riscăm să asistăm la un nou val masiv de refugiaţi.

De aceea, reuniunea de miercuri a Consiliului European trebuie să reprezinte doar un început.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite