Cum pregăteşte UE apărarea comună europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pactul militar european promovat de Franţa şi Germania începe să se contureze tot mai clar, odată cu stabilirea unor noi proiecte comune în domeniul apărării şi securităţii.

Miniştrii de Externe din 25 de state membre ale blocului comunitar au luat, luni, la Bruxelles, decizia oficială de a stabili o nouă reţea de cooperare în domeniul apărării şi securităţii, punând astfel bazele unei aşa-numite „uniuni a apărării europene“.

Cooperarea va începe cu 17 proiecte, care acoperă domenii precum pregătirea, dezvoltarea capacităţilor şi reacţia operaţională rapidă, proiecte ce ar urma să fie adoptate oficial la începutul anului viitor.

Însă un element esenţial al acestui pact militar european, susţinut iniţial de Franţa şi Germania, constă în faptul că promovează o abordare cu două viteze, notează Politico.eu, menţionând că numai grupuri de ţări susţin anumite proiecte. Bunăoară, înfiinţarea Comandamentului Medical European, dorită de Germania, se bucură de sprijinul Olandei, Spaniei, Italiei, României, Suediei şi Slovaciei.

Proiectul care numără cei mai mulţi susţinători este un plan al Olandei care vizează creşterea mobilităţii militare. Mai precis, 21 de state membre sunt în favoarea acestuia, context în care Comisia a înaintat deja o propunere.

Pe listă se află şi un „centru operaţional de răspuns la situaţii de criză“, despre care unii diplomaţi europeni afirmă că are scopul de a „pre-identifica forţele care ar putea fi desfăşurate în caz de necesitate“. Iar Germania, scrie publicaţia anterior menţionată, este statul-lider în acest proiect.

Totuşi, potrivit unui diplomat implicat în discuţii, „este un joc între francezi şi germani“. Asta pentru că, spune el, „este mai mult o chestiune franceză şi are legătură cu ideea lui Macron (preşedintele Franţei, n. red.) de a crea o forţă de intervenţie“. 

Pactul militar european numit Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) a fost lansat luna trecută. Pe data de 13 noiembrie, 23 de state membre UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Spania şi Suedia) au semnat o notificare a intenţiei lor de a crea această structură. Ulterior, la această iniţiativă au aderat Irlanda şi Portugalia. 

Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că semnarea documentului care pune bazele Cooperării Structurate Permanente este un „moment istoric“.

Participarea la PESCO, o structură despre care Bruxelles-ul spune că este complementară cu NATO - organizaţie din care fac parte 22 dintre cele 28 de ţări membre UE -, este voluntară pentru statele din blocul comunitar. Astfel, Danemarca, Malta şi Marea Britanie au ales să nu participe. 

Temerile micilor state

La lansarea acestui pact militar a fost înaintată o listă de 50 de proiecte comune, însă 33 dintre acestea au fost eliminate după analiza responsabililor de politicile naţionale de apărare şi a reprezentanţilor Agenţiei Europene de Apărare. 

Eliminarea unora dintre proiecte a venit şi în contextul în care au existat îngrijorări în rândul diplomaţilor cu privire la tensiunile dintre Germania, care dorea o abordare mai degrabă de incluziune, şi Franţa, care opta pentru o variantă mai ambiţioasă şi operaţională. „Lista proiectelor (selectate) arată că am găsit o balanţă“, a afirmat un diplomat.

Dar chiar şi aşa, în anumite ţări central-europene şi în statele baltice există temeri că PESCO va rămâne sub controlul statelor occidentale. De altfel, dintre cele 17 proiecte, patru sunt conduse de Germania, patru de Italia şi două de Franţa. 

Totuşi, potrivit listei consultate de Politico, şi Polonia va lua parte la două proiecte (mobilitatea militară şi interoperabilitatea radio), iar Lituania este stat-lider în proiectul referitor la „echipa de răspuns cibernetic rapid“. 

„În condiţiile în care ameninţările cibernetice trec dincolo de graniţele naţionale, şi răspunsul nostru trebuie adaptat“, a declarat preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, punctând că „securitatea cibernetică a devenit o chestiune vitală pentru securitatea internaţională“.

Interese economice în joc

Într-o anumită măsură, interesul pentru participarea la proiectele în cauză derivă din sprijinul financiar de care se bucură acestea. Anul acesta, Comisia Europeană a stabilit un fond european pentru apărare în valoare de 5,5 miliarde de euro anual. 

Totuşi, viitorul proiectului de apărare comună va depinde de succesul planurilor de reformă la nivel european aduse în discuţie de preşedintele francez, Emmanuel Macron. 

„Înainte de alegeri, a existat o viziune mai degrabă binară că o înţelegere privind apărarea şi economia ar putea fi făcută între Franţa şi Germania, Germania urmând să fie de acord să facă mai mult pentru apărare, iar Franţa urmând să fie de acord cu reforme pe plan intern“, a explicat Rosa Balfour de la centrul de reflecţie German Marshall Fund of the United States.

„Apoi, Macron a câştigat, a mers înainte cu reformele interne şi a propus o reformă a eurozonei mai extinsă decât ar fi fost pe placul Germaniei, dar a fost de acord cu PESCO aşa cum a dorit Germania“, a adăugat Rosa Balfour. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite