Cum ar trebui să gestioneze Germania relaţiile transatlantice în epoca Trump

Una dintre principalele provocări ale viitorului Guvern de la Berlin va consta în gestionarea relaţiilor transatlantice în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, afirmă un grup de experţi în politică externă. Într-un articol publicat pe site-ul German Marshall Fund, 12 specialişti şi-au prezentat punctele de vedere referitoare la modul în care ar trebui să reacţioneze Germania.

Ordinea mondială liberală, care are la bază multilateralismul, societăţile şi pieţele deschise, este în momentul de faţă în pericol, afirmă semnatarii materialului (Deidre Berger de la Ramer Institute, Berlin; James D. Bindenagel de la Centrul pentru Securitate Internaţională al Universităţii din Bonn;  Ralf Fücks de la Centrul pentru Modernitate Liberală din Berlin, Patrick Keller de la Fundaţia Konrad Adenauer Berlin; Thomas Kleine-Brockhoff de la The German Marshall Fund of the United States, Berlin; Anna Kuchenbecker de la Institutul Aspen Germania; Sergey Lagodinsky de la Fundaţia Heinrich Böll, Berlin; Rüdiger Lentz de la Institutul Aspen Germania; Daniela Schwarzer de la Consiliul German pentru Relaţii Externe; Jan Techau de la Richard C. Holbrooke Forum, Sylke Tempel de la Consiliul German pentru Relaţii Externe şi Stefan Heumann de la Fundaţia Neue Verantwortung).

Această ordine se confruntă cu provocări venite din diverse surse şi direcţii: puteri în ascensiune dornice de influenţă, guverne iliberale, regimuri autoritare, acţiunile Rusiei, dar şi noile tehnologii care perturbă vechile structuri economice.

Totodată, notează experţii, Donald Trump este primul preşedinte al SUA de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial care pune sub semnul întrebării ideile şi instituţiile ordinii internaţionale liberale. Se opune acestei ordini pledând pentru un sistem de „putere brută“ şi pentru interesul naţional. 

În sistemul său alternativ, adaugă specialiştii anterior menţionaţi, ţările mici sau de mărime medie joacă un rol de dependenţă, un rol secundar. Donald Trump este sceptic cu privire la angajamentele pe care şi le-au luat Statele Unite faţă de instituţiile multilaterale.

În acest timp, Germania preferă alianţele stabile şi pe termen lung, bazate pe tratate, angajamentele multilaterale şi vede în actuala ordine internaţională o piatră de temelie a politicii sale externe. Politica externă a lui Donald Trump creează un conflict de interese necunoscut până acum cu cel mai important aliat al ei.

În acest context, Uniunea Europeană şi Germania, ca stat membru, au o responsabilitate şi mai mare pentru a păstra şi întări ordinea internaţională.

Pe de altă parte, Donald Trump, care îşi bazează politica pe sloganul „America înainte de toate“, este un personaj politic unic. Ideile sale nu sunt tocmai în linia tradiţiei politice americane moderne. Aşa că nu este foarte clar dacă poziţia sa referitoare la ordinea globală va fi una de succes în Statele Unite. 

Unii analişti şi actori politici din Germania recomandă ca Berlinul să se concentreze pe coaliţii ad hoc sau să menţină o echidistanţă între Rusia şi SUA. Alţii cred în relaţia Germania-Franţa ca o miniversiune a Europei. Părerile sunt împărţite, însă o îndepărtare de SUA ar aduce nesiguranţă Germaniei, şi în cele din urmă, şi Europei, afirmă grupul de experţi. 

În plus, o astfel de decuplare ar pune ordinea liberală internaţională în pericol mai mult decât o cooperare prudentă cu conducerea SUA.

Autocraţii precum China şi Rusia pot fi parteneri importanţi pentru proiecte singulare, dar Statele Unite trebuie să rămână un partener strategic pentru o Germanie europeană şi democrată. 

Totuşi, politica germană are acum nevoie de un lucru de care nu a avut nevoie înainte: o strategie pentru SUA. Politica Germaniei ar trebui să fie concepută pe termen lung şi să construiască inclusiv o punte către epoca post-Trump, mai spun experţii.

Pe termen scurt, Germania trebui să facă diferenţa între problemele ce pot fi rezolvate, cele fără soluţie şi cele care necesită o gestionare pragmatică. Şi, totodată, să aibă grijă ca diferendele de opinie să nu provoace situaţii care pot scăpa de sub control.

Concret, Germania ar trebui să-şi urmărească interesul naţional în colaborare cu SUA, să tempereze conflictele, să evite ambiţiile nerealiste şi să construiască o punte către viitoare relaţii transatlantice mai bune.

Cum în privinţa politicilor comerciale şi referitoare la refugiaţi sunt puţine şanse să se ajungă la  un consens şi la iniţiative la scară largă, în cel mai bun caz se poate aştepta un mic progres, dar în niciun caz o viziune comună.

Dar politica de securitate este o chestiune total diferită. Nicio ţară europeană, inclusiv Germania, nu poate asigura securitatea continentului. Ca urmare, cooperarea trebuie întărită. Păstrarea angajamentului faţă de NATO asigură un mod de a integra Statele Unite în structurile de politică de securitate multilaterală. Experţii consideră că Germania ar trebui să-şi onoreze angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare. 

În privinţa climei, ar fi inutil ca Berlinul să încerce să-l determine pe Trump să revină asupra deciziei de a retrage SUA din Acordul de la Paris privind clima. Ar fi mai util, spun experţii, să caute să facă mici progrese alături de Washington privind climatul. 

O astfel de strategie ar putea asigura păstrarea parteneriatului transatlantic şi ar putea funcţiona chiar şi după mandatul lui Donald Trump, consideră experţii, care adaugă că „ar fi o eroare de proporţii istorice“ să se joace cartea „mai multă Europă“ împotriva alianţei transatlantice.