De la 1 la 54

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Înainte de alegeri, sondajele anunţau victoria social-democraţilor. Între cele două tururi de scrutin, mai toată lumea era convinsă că vor câştiga adversarii acestora din Uniunea Patriotică. Când s-au numărat buletinele de vot, s-a descoperit că învingători sunt agrarienii din Partidul Fermierilor şi Verzilor (LVŽS).

Aşa s-ar putea rezuma alegerile din 9 şi 23 octombrie pentru legislativul monocameral din Lituania. Ar mai trebui adăugat şi faptul că succesul LVŽS e unul ieşit din comun: într-adevăr, în legislatura trecută, formaţiunea avea un singur deputat, iar acum a ajuns la 54, adică aproape 40% din totalul de 141 de mandate. Liderul agrarian, Ramunas Karbauskis, a refuzat să facă planuri înainte de încheierea votării, mai ales că sistemul electoral, unul mixt, nu te lasă să ghiceşti prea uşor efectele. El a pledat în campanie pentru o „viziune tehnocratică” asupra guvernării şi, mai ales, împotriva exodului lituanienilor. Chestiunea din urmă e foarte delicată: în deceniul scurs de la aderarea ţării la UE, Lituania a pierdut peste 10 la sută din cetăţeni, plecaţi „afară”, în căutarea unui loc de muncă.

O altă temă fierbinte în campanie a fost salariul mediu. Acesta este, în momentul de faţă, de 600 de euro. Social-democraţii şi Uniunea Patriotică s-au întrecut în promisiuni: primii au zis că salariul va creşte la 1.100 de euro, iar ceilalţi că va putea ajunge chiar la 1.250. Partidul Fermierilor şi Verzilor va guverna cu una dintre cele două forţe politice şi rămâne de văzut dacă executivul va lua un angajament ferm în această privinţă.

Imediat după anunţarea rezultatelor, fostul premier social-democrat Algirdas Butkevičius şi-a recunoscut înfrângerea. El a atribuit-o deciziilor impuse de politica de austeritate, îmbrăţişată în perioada în care s-a aflat în fruntea guvernului. O altă cauză, de care n-a amintit, e corupţia unor înalţi responsabili politici. Asta explică, de altfel, în bună parte, ascensiunea centriştilor, într-o ţară care a fost dominată de polarizarea stânga-dreapta. Prima opţiune a fost încarnată de neo-comunişti, convertiţi la social-democraţie sub conducerea lui Algirdas Brazauskas, iar dreapta a fost inventată, la începutul tranziţiei, de către primul preşedinte al Lituaniei după recâştigarea independenţei în martie 1990, Vytautas Landsbergis. Nepotul celui din urmă, Gabrielius, e acum liderul Uniunii Patriotice şi a fost, până de curând, membru al Parlamentului European.

Indiferent cine va fi partenerul de guvernare al LVŽS, o certitudine pare a fi creşterea cheltuielilor pentru apărare. Acestea ar putea ajunge, în 2017, la 3% din PIB. E o consecinţă a popularităţii de care se bucură NATO în Lituania: 80% dintre cetăţeni sprijină Alianţa Nord-Atlantică şi tot atâţia doresc ca pe teritoriul ţării să staţioneze mai multe trupe ale acesteia. Sunt convins că orice român înţelege de ce.       

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite