EXCLUSIV Ce se va decide la Consiliul European din 20-21 octombrie: proiectul documentului final

Puteţi accesa, în premieră în România, texul proiectului declaraţiei finale a reuniunii de peste câteva zile a Consiliului European, un document cu circulaţie limitată care, după obicei, nu ar mai trebui să mai sufere modificări esenţiale.

Dar, după cum vedeţi, rămâne deschis ultimul paragraf, cel în care vor fi inserate concluziile „dezbaterii de politică strategică“ privind relaţiile cu Rusia, încă negociat, existând deja câteva propuneri dar care sunt încă discutate intens în acest moment între diversele capitale şi oficialii de la Bruxelles.

Declaraţia finală a reuniunii Consiliului European

În ce priveşte protecţia frontierelor, se consideră că intrarea în stadiu operaţional, pe 6 octombrie, a Reglementării privind Corpul european de pază a frontierelor şi gărzii de coastă ”reprezintă un pas important în întărirea controlului asupra frontierelor noastre externe şi a reîntoarcerii la sistemul Schengen. Statele membre desfăşoară acum personal şi echipamente pentru Gara de frontieră şi Garda de coastă, astfel încât ele să atingă până la finele anului întreaga capacitate în vederea reacţiei rapide şi asigurării returnării de persoane.la frontiera europeană”.

Foarte important este apelul pe care-l adresează şefii de stat şi de guvern în favoarea unei ”adoptări rapide a codului revizuit Schengen pentru controlul sistematic al tuturor persoanelor care trec frontierele externe ale UE. În acelaşi timp, cere Consiliului să-şi stabilească poziţia asupra sistemului intrare/ieşire până la finele anului 2016. Aşteaptă şi propunerea Comisiei pentru organizarea ETIAS (European Travel Information and Authorisation System) care să permită verificări de securitate în avans asupra persoanelor care nu au nevoie de viză şi, atunci când este necesar, să le refuze intrarea”.

Noutăţi importante la capitolul care prezintă măsurile care trebuie adoptate în vederea controlului fluxurilor migratorii. Dacă era de aşteptat anunţul continuării degajării de ajutoare către ţările africane, fie ele ţări de tranzit sau sursă pentru migraţie, urmează anunţul privind relaţia UE-Turcia, cel puţin tensionată în urma acuzaţiilor venite de la Ankara că UE nu se ţine de cuvânt şi nu-şi îndeplineşte partea sa de obligaţii asumate în Acordul semnat în acest an. Şi este vorba, în esenţă, de promisiunea făcută Turciei că va fi eliminată obligativitatea vizelor. Se spune acum:

„Consiliul European cere progrese în continuare pe toată zona de angajamente conţinute în Declaraţia UE-Turcia. Obligativitatea vizelor pentru cetăţenii turci va fi ridicată atunci când toate condiţionalităţile au fost îndeplinite. Co-legislatorii sunt invitaţi să ajungă la un acord în următoarele câteva săptămâni asupra discuţiei privind mecanismul de suspendare aplicabil vizelor”.

De mare interes este şi această frază sibilinică: „Statele membre trebuie să-şi intensifice eforturile lor în vederea accelerării relocării, mai ales în cazul minorilor neînsoţiţi, pe schemele de relocare existente”. Dacă e până acum, niciun fel de problemă, iarăşi e o expresie de corectitudine politică pentru a ”nu pierde faţa”, formulă generală care le permite Statelor Membre să facă cam ce vor în domeniu. Aşa ar fi dacă, în paralel, nu se vorbeşte despre noile reguli Schengen care privesc şi reluarea principiului că migranţii ilegali, orinde ar fi ei prinşi în Europa, trebuie, conform prevederilor Acordului Dublin, să fie automat trimişi în ţara unde au intrat prima oară în Europa. Ceea ce înseamnă, deja, un coşmar major în perspectivă pentru Grecia, Italia, Spania sau Cipru care, în nici un caz, nu dispun de capacităţi de cazare suficiente pentru un asemenea număr de persoane pe perioada în care vor fi blocate pentru îndeplinirea procedurilor juridice (acceptare/refuz cerere de azil).

În ce priveşte schimburile comerciale, un ton nou şi informaţii noi pentru perspectiva imediată. Iată, fără să se rostească numele Chinei, un avertisment global:

„În contextul unei lumi globalizate în mişcare rapidă... Consiliul European crede că practicile comerciale necinstite trebuie să aibă un răspuns eficient şi robust. Pentru a apăra locurile de muncă europene, pentru a asigura o competiţie cinstită şi pentru a păstra comerţul liber, este de o importanţă crucială ca instrumentele UE de apărare comercială să fie eficiente în raport cu provocările globale. Aceasta necesită un acord urgent şi echilibrat asupra instrumentelor de apărare ăn domeniul comerţului...”.

Este pusă între paranteze fraza în care Consiliul se felicită în ce priveşte decizia de a semna şi aplica provizoriu Tratatul de liber schimb cu Canada şi cere urgent Parlamentului European să-şi dea aprobarea, asta în aşteptarea deciziei finale a Walloniei care ar avea până vineri să revină asupra deciziei sale de a nu semna Acordul... În schimb, Consiliul invită Comisia să ducă mai departe în mod activ negocierile pentru un Tratat similar cu Japonia, ”astfel încât să se ajungă la un acord politic până la finele acestui an”. Pe măsură ce apare destul de clar perspectiva de a o avea pe Hillary Clinton câştigătoare a prezidenţialelor americane, Consiliul transmite cu oarece oftat de uşurare „decizia UE de a încheia un acord de liber schimb ambiţios, echilibrat şi comprehensiv cu SUA”. Dar fără a da un termen...

În fine, iarăşi importantă mi se pare sublinierea pe care o face Consiliul pentru ”ajungerea la rezultate notabile, până în luna decembrie, privind sprijinul Statelor Membre în lupta împotriva şomajului tinerilor şi consolidarea programelor europene pentru tineret”. Afirmaţie care, după unele surse, va fi urmată de o comunicare din partea Comisiei Europene în care să se anunţe noi angajamente substanţiale în domeniu, mizându-se pe folosirea fondurilor de coeziune socială pentru ţările care au făcut dovada unei capacităţi de absorbţie exemplară în acest domeniu specific şi considerat vital pentru reechilibrarea pieţei de muncă europene.

Cum vă spuneam, rămâne în oarece suspans problema relaţiei cu Rusia şi, în acest context, problema prelungirii sancţiunilor. Să vedem dacă şi formularea privind acuzaţiile de crime de război în Siria comise de regimul de la Bagdad şi de aliaţii săi, în principal Rusia (existentă în comunicatul final adoptat după reuniunea din Luxemburg de acum câteva zile a miniştrilor de externe) va fi reluată ca atare. Sau dacă se va mai lăsa un spaţiu de dialog diplomatic până la următoarea reuniune a Consiliului, din 6 decembrie.