EXCLUSIV Interviu cu Carlos Moedas, Comisar european: În România aveţi o cercetare fundamentală ce reprezintă o bogăţie enormă la nivelul a tot ceea ce reprezintă marea putere a Europei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vă propun astăzi un interviu cu Carlos Moedas, unul dintre Comisarii europeni care ar putea să dea un răspuns pentru ceea ce ar putea să fie una dintre priorităţile majore ale României şi unul dintre capitolele majore ale Proiectului de Ţară, ale acelei proiecţii pe care trebuie să şi-o construiască România pentru ceea ce îşi doreşte să fie în viitor. Domnul Moedas răspunde de domeniul cercetării, ştiinţei şi inovării.

- Domnule comisar, vă mulţumesc că sunteţi cu noi, cu cei care vor urmări interviul video, cu cei care vor citi transcrierea lui pe pagina de web a ziarului nostru. Sectorul de care sunteţi responsabil ar putea, am subliniat „ar putea” să fie extrem de important pentru ceea ce se pregăteşte acum în România adică o viziune, un proiect pentru România de mâine. După Revoluţie, la noi, sectorul cercetării ştiinţifice a căzut puţin în desuetudine. Aţi vizitat România. Ce aţi văzut, ce vi s-a spus şi care este mesajul dvs. în termeni reali, în termeni de proiecte asupra a ceea ce poate face Comisia Europeană, repet în termeni reali, pentru România.

- Bună ziua!

- Răspundeţi în română, continuăm tot aşa?

- Nu, ştiu doar să spun „bună ziua, sunt fericit să fiu aici”. Trebuie să spun că am fost foarte fericit să vizitez România. Foarte mulţumit, spun, deoarece m-am întors cu o energie pozitivă după ce am văzut în ţara dvs., de ceea ce am auzit pe premierul Cioloş spunând în ce priveşte proiectul său „România competitivă”. Cred că este ceea ce ar trebui să facă toate ţările, adică stabilirea unei „foi de parcurs”, „road map” pentru a folosi termenul englezesc, în ce priveşte competitivitatea şi productivitatea. Este foarte important, deoarece asta conferă stabilitatea şi continuitatea. În cazul sectorului inovării şi ştiinţei, marea problemă este să existe politici cu caracter de continuitate: atunci când încep un proiect, oamenii vor să fie siguri că va exista o continuitate în politicile din domeniu. M-a impresionat foarte tare să văd această idee de a crea un drum de viitor pentru România care să nu depindă de voinţa unui guvern sau altul, ci de cea a poporului, împreună cu toţi cei care l-au ajutat pe Primul Ministru să construiască acest drum. A fost o vizită foarte bună, am avut ocazia să văd marele proiect care este laserul de la Măgurele.

- Până acum, discuţia noastră merge pe nivelul politic. Dar cei care vă văd, cei care vă citesc, nu aşteaptă de la dvs cuvinte de politician. Înainte de a intra în politică, aţi fost bancher. Atunci spuneţi ce poate investi Comisia Europeană, cu ce dobândă, cu ce şanse de succes pentru investiţia respectivă în proiectul care se numeşte „România”?

- Cred sunt două paliere într-o asemenea investiţie. În primul rând, este vorba despre investiţia pe care o face ţara însăşi în instituţiile sale şi în crearea unei economii flexibile, cea care permite avansul, care permite construirea de drumuri, care să permită existenţa unei pieţe de muncă funcţionale, a unei justiţii funcţionale... toate astea sunt responsabilitatea ţării respective. Şi ceea ce am văzut în proiectul Primului Ministru Cioloş era tocmai această viziune politică naţională. Din punctul de vedere al programului meu, cel privind ştiinţa şi inovarea şi, acum, şi cercetarea ştiinţifică, ceea ce văd eu este foarte pozitiv. De ce? Pentru că, înaintea mea, până în 2013, în programul privind inovarea România a avut în jur de 140-150 de milioane de Euro. În acest moment, din programul multianual 2014-2020, România are deja 70 de milioane de euro, adică în doi ani şi ceva, a primit mai mult decât jumătate din valoarea programului anterior, ceea ce înseamnă că, de data asta, a crescut nivelul de performanţă al cercetătorilor români. În România există trei sau patru cercetători de un nivel impresionant care sunt integraţi în fondul nostru european de cercetare, Consiliul European al cercetării, cel care decernează „mini Premii Nobel”. Avem patru în România care au câştigat acest premiu în valoare de 2-3 milioane Euro. Vedem o generaţie de oameni care simt nevoia să revină în ţară. Ştiu că asta este o problemă în România: cum pot fi ţinuţi în ţară aceşti oameni? Programul „Orizont 2020”, programul de cercetare, prezintă tocmai acest avantaj: oferim bani tocmai pentru ca aceşti cercetători să revină în ţară. Altfel, fiţi sigur, oamenii pe care i-am văzut în România ar fi acum la muncă în altă parte, dar graţie acestor bani pentru cercetare s-au întors în ţară. Este important pentru România, este important pentru ei. Avem acum foarte multe burse disponibile, bursele „Marie Curie”, avem şi mulţi cercetători care s-au întors acasă. Ajutăm cum putem, dar trebuie ca şi cercetătorii să ne ajute în acest proces, adică să vină în programul european, să se poată să facă parte din program. Este un program competitiv, nu ţine cont de localizarea geografică; când un cercetător român primeşte bani din programul meu, asta înseamnă că este foarte bun la nivel internaţional. Asta aş vrea să văd în România, adică mai mulţi cercetători care să vină să participe la acest program.

- Am o problemă. Ascult cu foarte mare plăcere ce spuneţi. Plăcere şi interes deoarece, într-adevăr, fenomenul „plecării creierelor” este o problemă până la urmă de securitate naţională. Pentru ţara mea dar şi pentru altele din regiunea noastră. Nu sunt un specialist în domeniu, dar am auzit acum pentru prima dată de la dvs., şi cred că este o ştire care nu a circulat pe piaţa informaţiei publice din România, discuţia de spre acest tip de burse, despre acest tip de ofertă. De ce oare acest tip de informaţie nu este popularizată? Sigur că există nişte cercetători care ştiu, evident deoarece aţi intrat în contact cu ei, care au postulat pentru aceste burse deoarece ştiau de ele.

- Ceea ce spuneţi dvs. arată ceea ce trebuie să existe din ce în ce mai mult în Europa. Europa s-a îndepărtat de cetăţeni, nu am putut sau nu am avut oportunitatea de a avea proiecte care să plece de la noi şi să meargă direct la cetăţeni. Vedeţi, programul ERASMUS a fost un mare exemplu pozitiv în acest sens. Şi cred că, în acest moment, programele de cercetare pe care le avem sunt direct în contact cu cetăţenii. Din păcate, se vorbeşte despre crize, despre ceea ce se peterce grav peste tot în lume, dar nu se vorbeşte şi despre lucrurile bune, despre lucrurile pozitive generate de noi.

- Păi pentru că dvs, nu sunteţi cei care transmit cum trebuie veştile bune, pentru că dvs nu daţi acest tip de informaţie. Şi atunci noi rămânem pe subiectele care ţin prima pagină.

- Aveţi dreptate. Dar uitaţi-vă la programul pe care-l aveţi privind laserul, Extreme Light Infrastructure, este un program absolut extraordinar care demonstrează valoarea adăugată pe care o poate reprezenta Europa. Cu investiţii de 850 milioane de euro, este un program care a combinat fondurile structurale cu programul Orizont 2020 şi cu Banca Centrală Europeană şi este un proiect de viitor, Ceea ce am văzut acolo, e un proiect în care sunt reunite 50 de naţionalităţi diferite. Am întâlnit persoane care veneu din India, din Israel, din Italia, din Franţa, care se regăsesc acolo deoarece acolo au un laser care va produce o rază care are 10% din intensitatea Soarelui, într-o nano-secundă, dar asta este ceva care va permite descoperirea de noi materiale, tratamente pentru cancer, aplicaţii formidabile... iar toate astea se petrec în România. Eu vin dintr-o ţară, Portugalia, care a traversat o mare criză: trebuie să avem momente de mândrie naţională şi să ne unim în lucrurile pe care le facem bine. Şi acest proiect din România este, pentru mine, unul reprezentativ nu numai la nivel ştiinţei, ci şi al diplomaţiei europene a ştiinţei : cum ştiinţa poate să ajute în sistemul diplomaţiei internaţionale, cum toţi aceşti oameni veniţi din colţuri diferite ale lumii pot arăta tuturor că noi, aici în Europa, suntem la nivelul cel mai înalt al cercetării ştiinţifice.

-Vă rog să revenim la tema acelor programe care pot fi accesibile pentru tinerii care vor să devină cercetători sau pentru tinerii cercetători care sunt în primul, al doilea sau al treilea an de activitate. Din cîte ştiu, asta este zona cea mai vulnerabilă, tineri imediat după finele studiilor universitare şi apariţia întrebării „eu din ce trăiesc”, cu tentaţia poate de a urma un asemenea tip de carieră , acela care adaugă plusvaloare pentru Portugalia, Japonia sau România şi care se întrebaă ce trebuie făcut. Dumneavoastră, acum, spuneţi că avem burse, că există posibilităţi... Deci, cum oare un tânăr poate intra în contact cu informaţiile dvs.?

- Vă dau un exemplu foarte concret. Dacă aş fi un tânăr român care să vrea să creeze o întreprindere şi care are o idee bună, m-aş duce pe site-ul web al Comisiei şi aş căuta PME-Instruments, în engleză SME-Instruments şi, acolo, avem un instrument extrem de simplu. Tânărul ne trimite un document de 10 pagini , fără multă birocraţie, prezentându-şi ideea.  Iar dacă ideea e bună, îi dăm 50.000 de euro pentru a demara proiectul. După doi ani, dacă a reşit să construiască o afacere, o companie, putem merge până la 2-3 milioane de euro. E foarte simplu, dar sigur că trebuie să ştii ce să faci, trebuie să intri pe site, trabuie să-şi prezinţi ideea,  dar nu există intermediar, totul e direct...

- ...între dvs., Comisia Europeană şi persoana respectivă. Nu trece printr-o autoritate naţională?

- Una dintre frumuseţile acestui program este tocmai că intrăm în dialog direct cu acel tânăr şi cu universităţile.Nu se trece prin guvernele naţionale, este direct între noi şi cetăţeni iar asta îmi dă cea mai mare satisfacţie, o relaţie directă cu cercetătorii tineri şi cu cei care vor să-şi construiască propria afacere.

- Am cunoscut pe cineva din echipa dvs, dl. Sousa, îl voi ruga să-mi trimită un sumar al acestor proceduri, îl vom publica ulterior, pentru a arăta că ceea ce dl. Comisar a spus este şi adevărat şi posibil.

- Vi se va da un link cu toate aceste informaţii.

- Vreau să vă mai întreb ceva, o chestiune valabilă nu numai pentru domeniul dvs, ci şi pentru multe altele: dacă am o problemă, dacă vreau să scriu la Comisia Europeană, cu trebuie să-i scriu? Poate nu ştiu să formulez problema în modul corect,poate nu sunt un bun cunoscător al limbajului european, al diplomaţiei europene. Atunci ce e de făcut?

-Cred că trebuie să faci primul pas. Am văzut asta în cazul mai multor ţări. Prima dată nu merge, a doua oară poate tot nu, dar a treia oară merge cu siguranţă.

- Cineva răspunde?

- Întodeauna va răspunde cineva.

- Şi dacă formularea nu este cea mai bună?

- Cineva va răspunde. Cu siguranţă. Este un proces totalmente transparent. În cazul instrumentului amintit, noi primim informaţia, apoi există un grup de experţi care o analizează. Nu este o alegere politică şi nici nu e alegerea comisarului. Eu, personal, nu am nicio influenţă. Prezentarea merge la acest grup multinaţional de experţi care spune „uite, iată o idee bună sau nu” şi se merge mai departe. Profit de faptul că suntem împreună pentru a spune că, uneori, în cadrul programului meu nu dispunem de destul de mulţi bani. căci este un program mai mic decât, spre exemplu, fondurile structurale. Împreună cu colega mea, Comisarul Corina Creţu pe care o cunoaşteţi foarte bine, am propus să creăm ceva cu toul extreordinar, „un timbru de excelenţă”. Când un proiect ajunge la programul meu şi, din cauză de buget, nu-l pot finanţa, dacă este foarte bun, atunci eu şi doamna Creţu semnăm un certificat pentru persoana sau compania respectivă cu care poate accesa apoi banii din fondurile structurale sau din cele naţionale spunândŞ iată, proiectul meu e bun, iată ce spune Comisia Europeană, am nevoie de finanţare. Lucrăm deci cu fondurile structurale tocmai pentru a mări şansa oamenilor de a accesa acei bani şi pentru acest domeniu. Este o chestiune foarte importantă pentru ţările caere intră în zona excelenţei deoarece, dacă nu există această combinaţie între fondurile structurale şi cele din „Orizont 2020”, atunci vor exista mai puţine oportunităţi. Lucrez împreună cu Corina Creţu şi mă bucur să vă spun că, până în acest moment, am semnat peste 3000 de asemenea certificate. Este un proces în derulare şi am vrut să-l semnalez tuturor tinerilor care ne ascultă. Oportunităţile există, cîteodată însă, sunt de acord cu dvs, există o necunoaştere a situaţiei, oamenii nu ştiu despre ce e vorba, nu cunosc programele şi e de datoria noastră să comunicăm. Frumuseţea şi dificultatea Europei e că avem 28 de ţări, cu limbi diferite, şi trebuie să comunicăm în permanenţă şi în mod direct. Sunt foarte mulţumit, iar legătura directă între noi se poate face prin intermediul sitului CE... În România, aveţi o cercetare fundamentală care reprezintă o bogăţie enormă la nivelul a tot ceea ce reprezintă marea putere a Europei:. această cercetare fundamentală în domeniul fizicii, chimei  dar şi în domeniul ştiinţelor sociale. Aveţi, spre exemplu, o cercetătoare căreia i-am dat 1,5 milioane de euro, se numeşte Iulia Gabor şi care studiază schimbările climatice studiind ceea ce s-a petrecut în urmă cu 2 milioane de ani. Această doamnă este în România prin propria sa alegere, doreşte să fie în ţara ei, ar putea să lucreze oriunde, în SUA sau în altă parte. Dar fiindcă a primit această oportunitate, lucrează în România, la ea acasă. Cu toate dificultăţile existe, ştiu că ele există, dar nu sunt multe ţări unde, ca în România, bugetul cercetării să crească cu 30%. Sigur că s-a început de la un nivel scăzut, dar există acest 30% de creştere şi puţine ţări au decis acest lucru. La nivelul anului 2020, există o viziune privind ajungerea la alocarea a 1% din PIB pentru cercetare. Sigur că e greu, e întotdeauna greu pentru ţările care au mai puţine resurse. Spun întotdeauna că există o diferenţă între „the stock” şi „the flow”, iar în ţările noastre mai sărace, primul element este mai redus şi deci este nevoie de ani şi ani pentru a avea succes. Dar nu trebuie renunţat, trebuie continuat şi aveţi ingrediantul necesar, adică oameni extraordinar de inteligenţi.

P.S. Iată, conform promisiunii, două linkuri pe care le puteţi accesta. Primul, aici, priveşte proiectele de cercetare cu finanţare europeană. Cel de-al doilea, aici, prezintă proiectele finanţate în ţara noastră. Pentru înscrierea în instrumentul PME despre care se vorbeşte în interviu, accesaţi acest link.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite