FOTO Soldaţii americani au trecut Prutul

Soldaţii americani au trecut în aceste zile Prutul, iar la fraţii de dincolo nu s-au dus cu mâna goală. Tehnică militară de câteva zeci de milioane este donată anual de Armata SUA către Armata Republicii Moldova, iar schimbul de experienţă a devenit o constanţă.

Şi România are relaţii permanentizate cu Republica Moldova la nivelul Ministerelor Apărării. Să nu ne imaginăm acum că americanii au ajuns tocmai acolo pentru că aşa au căzut zarurile pe harta geopoliticii globale.

Nu, Republica Moldova nu se vede deloc de la Washington, dar cu siguranţă România se vede foarte bine. Prezenţa militară americană în regiune, chiar şi dincolo de Prut, se datorează relaţiilor fireşti existente între România şi SUA, extinse, aşa cum era normal, şi dincolo de Prut.
România poate fi acuzată de multe atunci când îşi propune făţis îndeplinirea anumitor planuri în ceea ce priveşte al doilea stat românesc, iar multe dintre etape se înfăptuiesc prin intermediul aliaţilor noştri de încredere.

Armata SUA se află dincolo de Prut pentru că acesta este interesul românesc şi pentru că SUA recunoaşte astfel care este interesul românesc. Este consecinţa anilor de seriozitate pe care ţara noastră i-a manifestat faţă de partenerul american, dar şi faţă de interesele celorlalţi parteneri NATO.

A nu se înţelege greşit că cineva a trecut Prutul pentru un alt gând decât cel enunţat public. Cu 200 de soldaţi şi vreo 100 de blindate nu mai sperii pe nimeni în ziua de astăzi, dar cu siguranţă reuşeşti prin prezenţă să transmiţi câteva mesaje.

În acest moment am putea spune că între tehnica militară NATO şi cea sovietică nu se mai află decât câteva zeci de kilometri. Este mesajul pe care SUA îl transmite la Kremlin: că teritoriul dintre Prut şi Nistru este unul de drept al lumii occidentale, adică al României.

Aliaţii americani se pare că dispun de mult mai multă verticalitate decât politicienii români. Dacă la Bucureşti preşedintele pare a fi desprins din alt film, dacă politicienii români sunt prinşi în frica faţă de Ursul din Est, la Washington primează înteresul naţional, ori interesul naţional american coincide în regiune cu interesul românesc.

Soldaţii americani au fost întâmpinaţi cu Bucurie dincolo de Prut, peste aşteptările celor care credeau că vor găsi un land complet rusificat. Binenţeles că şi câteva figuri plătite de Moscova şi-au făcut simţită prezenţa, dar nimic neaşteptat sau imprevizibil. Numărul celor care s-au declarat scandalizaţi de prezenţa trupelor americane a fost atât de mic încât Rusia se întreabă unde s-au dus sutele de milioane pe care i-a tocat la Chişinău.

Unioniştii sunt din ce în ce mai mulţi, iar ei sunt cei care au întâmpinat pe aliaţi cu steaguri tricolore şi flori.

Trupele americane nu au venit ca să stea, sau să nu mai plece, aşa cum întotdeauna au făcut cele ruse. Socialiştii ar trebuie să ceară Rusiei să îşi retragă miile de soldaţi staţionaţi ilegal în regiunea transnistreană. Ei cer respectarea neutralităţii când se discută de exerciţii de pregătire, de schimburi de experienţă cu occidentalii, dar par a nu vedea că Rusia a călcat în picioare teritoriul Republicii Moldova, pe care îl ţine parţial sub ocupaţie.

Ştim cu toţii prea bine că sunt conştienţi de acest lucru şi nu trebuie să ne tocim noi vorba cu ei, căci atunci când eşti în sluga celui ce şi-a bătut joc de buneii tău, nu poţi avea un grad prea ridicat de moralitate.