Iniţiativa cetăţenilor, revoluţia legislativă a Europei

Într-o perioadă marcată de profunde nemulţumiri la adresa hotărârilor luate de instituţiile europene, Comisia Europeană revoluţionează întregul sistem legislativ, oferindu-i cetăţeanului de rând posibilitatea de a face direct propuneri legislative. Numită Iniţiativa cetăţenilor, acest sistem îi oferă oricărui european dintr-un stat membru al UE posibilitatea de a propune, modifica sau înlătura legi ce ţin de competenţa Parlamentului European.

Pentru cetăţeanul român obosit de un sistem birocratic cu mari carenţe, această iniţiativă poate reprezenta răspunsul dorit la multe dintre problemele pe care le înfruntă zi de zi. Au fost introduse 14 asemenea iniţiative ale cetăţenilor, cu subiecte privind limita de viteză, tarifele telefoniei mobile din interiorul UE, precum şi chestiuni precum protejarea mediului şi acţiunile europene în acest sens.

Implementată oficial în urmă cu un an, această măsură beneficiază de un mecanism foarte simplificat tocmai pentru a încuraja orice cetăţean simplu să se implice activ în găsirea unor soluţii populare pentru o serie de domenii, de la agricultură, economie, educaţie, protecţia consumatorului, la comerţ extern şi lupta împotriva fraudei. O iniţiativă a cetăţenilor trebuie să adune cel puţin un milion de semnături din cel puţin 7 state membre UE şi poate fi susţinută de oricine a împlinit vârsta legală pentru a vota (18 ani, cu excepţia Austriei în care limita de vârstă pentru vot este de 16 ani). Ulterior acestui pas, Comisia va analiza amănunţit propunerea şi va emite un răspuns oficial în maximum 3 luni, timp în care reprezentanţi ai Comisiei Europene se vor întâlni cu organizatorii iniţiativei pentru dezbateri. În cazul acceptării de către Comisie a iniţiativei, în ultimă instanţă, îniţiatorii vor fi invitaţi să participe o audiere în Parlamentul European.

Alain Lamassoure, membru francez al grupului PPE, delegat al Parlamentului European în acest program, a declarat astăzi că „este îmbucurător faptul că majoritatea iniţiativelor cetăţenilor înregistrate de Comisia Europeană au fost propuse în mare parte de simplii cetăţeni şi foarte puţine de către grupuri care reprezintă societatea civilă; acest lucru demonstreză sentimentul tot mai accentuat de apartenenţă la spaţiul european.”

De cealaltă parte, Zita Gurmai, membră al grupului social democraţilor, este de părere că sunt necesare câteva îmbunătăţiri. „Colectarea semnăturilor ar trebui să se poată face mai uşor, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru organizatori. Pentru acest lucru, avem nevoie de un program şi o platformă mai uşor de folosit. Este important ca pe termen lung statele membre să coordoneze datele pe care le primesc de la cetăţeni, pentru a verifica validitatea semnăturilor.“

Este corect să privim acest program iniţiat de legislativul european ca un important pas spre consolidarea vocii cetăţeanului de rând în privinţa subiectelor care îi influenţează calitatea vieţii cotidiene. Un milion de semnături online, realizate pe o platformă online, este un obiectiv realizabil pentru cetăţenii pro-activi ce doresc să îşi schimbe calitatea vieţii, într-o Europă unită care însumează o populaţie de aproximativ o jumătate de miliard de oameni.  

Putem spera oare într-o iniţiativă asemănătoare şi din partea aleşilor noştri în Parlamentul de la Bucureşti, pentru a începe un proces de schimbare a mentalităţii pasive a cetăţeanului de rând şi desigur, pentru a creşte gradul de implicare a parlamentarilor în rezolvarea problemelor semnalate de populaţie? Pe termen mediu-lung se va face tot mai simţită nevoia redefinirii rolului societăţii civile şi a oamenilor de rând în procesul legislativ a ţării.