Liderii UE dezbat viitorul Uniunii la Bruxelles. Migraţia şi Brexit-ul vor domina agenda summitului

Liderii din Uniunea Europeană încep, astăzi, un summit de două zile la Bruxelles, urmând să discute printre altele progresele în negocierile privind ieşirea din organizaţie a Marii Britanii şi planurile privind apărarea europeană.

În privinţa Brexit-ului, se aşteaptă ca liderii europeni să anunţe că s-au făcut destule progrese pentru ca negocierile să intre în faza a doua, aşa cum vrea Londra. Participanţii urmează de asemenea să aprobe oficial pactul de apărare PESCO, convenit săptămâna aceasta de miniştrii apărării.

 Experţii spun că progresul în acest domeniu a devenit posibil mai ales din cauza plecării britanicilor, care nu au privit niciodată cu ochi buni planurile europenilor de a consolida structurile proprii de apărare, nesubordonate direct Alianţei Nord-Atlantice (NATO).

Şefii de stat şi de guverne UE vor valida vineri recomandările lui Michel Barnier în vederea deschiderii celei de a doua faze a negocierilor Brexitului cu Regatul Unit, au declarat miercuri două surse de la Elysée, scrie Le Figaro.

 Deschiderea celei de a doia faze va fi ”fără îndoială” hotărâtă la reuniunea Celor 27 de vineri dimineaţa, la Bruxelles, pe această temă, a declarat o primă sursă.

”Cu privire la Brexit, putem să considerăm că este un summit relativ pozitiv, întrucât (...) depăşim prima etapă a negocierilor cu Regatul Unit şi deschidem celebra a două fază”, a declarat a doua sursă.

Negociatorul şef UE însărcinat cu Brexitul Michel Barnier a apreciat că s-au realizat progrese suficiente în prima fază - drepturile expatriaţilor, frontiera irlandeză şi factura Brexitului - în vederea deschiderii celei de a doua, referitoare la relaţiile regatului cu Uniunea Europeană după Brexit prevăzut la sfârşitul lui martie 2019.

România, reprezentată de preşedintele Iohannis

România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în marja Consiliului European, şeful statului va participa la Summitul Euro+, la care vor lua parte şi statele membre UE non-euro.

În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi apărării, în cadrul reuniunii va fi lansat formal instrumentul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO).

Preşedintele Iohannis va reitera angajamentul ţării noastre de a participa la operaţionalizarea PESCO, subliniind faptul că implementarea acestui instrument ar trebui să conducă la o dezvoltare mai eficientă a capabilităţilor militare, inclusiv prin evitarea duplicării cu NATO, precum şi la creşterea coeziunii între statele membre UE.

De asemenea, şeful statului se va pronunţa pentru aprofundarea şi extinderea cooperării UE-NATO, atât prin implementarea Declaraţiei de la Varşovia, cât şi prin adoptarea de noi măsuri în zona mobilităţii militare şi a combaterii terorismului, se precizează în comunicat.

Referitor la dimensiunea socială a Uniunii Europene, preşedintele Iohannis va susţine consolidarea acesteia ca rezultat al unui efort comun al statelor membre UE şi va sublinia necesitatea utilizării tuturor instrumentelor disponibile pentru obţinerea unui echilibru în domeniul social, punctând că mobilitatea lucrătorilor este un element de bază în acest proces, se arată în comunicat.

În domeniul educaţiei şi culturii, şeful statului va arăta că, prin intermediul unor iniţiative specifice, statele membre UE pot coopera mai strâns pentru a transmite tinerilor valorile europene şi a le conferi instrumentele necesare pentru îmbunătăţirea competenţelor lingvistice şi digitale şi pentru accesul mai facil la piaţa muncii. Totodată, Iohannis se va referi la importanţa dezvoltării industriilor culturale şi creative, al căror potenţial ar trebui să fie mai bine valorizat, mai ales în contextul evoluţiilor digitale.

Potrivit comunicatului, discuţiile liderilor UE cu privire la domeniul politicii de migraţie se vor concentra pe prezentarea stadiului actual al gestionării acestui fenomen, pe necesitatea implementării unui instrument financiar dedicat stopării migraţiei ilegale şi identificarea unei soluţii în ceea ce priveşte reforma sistemului Dublin.

În acest context, preşedintele României va susţine continuarea cooperării UE cu partenerii externi şi ţările terţe ca factori-cheie în abordarea cauzelor profunde ale migraţiei. Cu referire la instrumentul financiar destinat stopării migraţiei ilegale, şeful statului va evidenţia necesitatea unei analize aprofundate în acest sens la nivelul UE, mai ales în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii.

Summitul Euro în format extins va prilejui discuţii ale liderilor europeni asupra procesului de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare.

Klaus Iohannis va reliefa necesitatea avansării în acest proces printr-o abordare incluzivă şi consensuală a statelor membre în implementarea oricărei noi iniţiative în acest sens. De asemenea, el va reitera angajamentul României de a adera la zona euro, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite.

La cina de lucru din prima zi a summitului, liderii ţărilor membre vor avea o discuţie despre migraţie, care a devenit o problemă stringentă de la criza din 2015, când Europa a devenit destinaţia a sute de mii de refugiaţi.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a prefaţat discuţia afirmând că sistemul de redistribuire a refugiaţilor între ţările membre pe baza unor cote obligatorii s-a dovedit 'ineficient' şi că eforturile la nivel comunitar vor trebui să se concentreze pe găsirea unei soluţii pe termen lung.

Deşi nu figurează pe agenda oficială a reuniunii la nivel înalt a UE, recentul anunţ al preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte oraşul Ierusalim drept capitală a Israelului va face obiectul dezbaterilor.

Mai multe ţări membre ale UE şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, au condamnat în mod deschis decizia Washingtonului şi au avertizat că ea poate ameninţa perspectivele unei soluţionări a crizei din Orientul Mijlociu pe baza coexistenţei a două state - unul israelian şi unul palestinian.