Mercenarii ruşi îi ajută pe separatiştii sârbi din Bosnia

La aproape un an şi trei luni de la tentativa de complot urzită cu ajutor rus împotriva Muntenegrului, noi informaţii îngrijorătoare despre eforturile Moscovei de a destabiliza Balcanii apar la suprafaţă. Conform ministrului Securităţii din Bosnia şi Herţegovina, mercenari antrenaţi de organe ale statului rus sunt angajaţi activ în formarea unei unităţi paramilitare pentru liderul separatist sârb Milorad Dodik.

Publicaţia bosniacă Žurnal, preluată de cotidianul britanic The Guardian, scrie că mercenari instruiţi de Rusia participă la crearea unei unităţi paramilitare pentru Milorad Dodik, preşedintele Republicii Srpska. Recrutările sunt făcute în rândul lumii interlope sârbe, iar viitorii paramilitari ar urma să fie folosiţi împotriva adversarilor lui Dodik. Unii dintre cei recrutaţi au început deja antrenamentele, care au loc inclusiv în centrul umanitar utilizat de ruşi în Serbia. Printre capii acestei activităţi se află şi Bojan Stojkovici, un fost paraşutist sârb care s-a antrenat în Rusia.

Informaţiile au fost confirmate de ministrul bosniac al Securităţii, Dragan Mektici. „Avem asemenea elemente de mai mult timp“, a spus ministrul, considerând că scopul Rusiei este de a destabiliza Balcanii şi de a opri Bosnia şi Herţegovina din drumul său către NATO.

Noile dezvăluiri despre activităţile Moscovei în această zonă sensibilă din sud-estul Europei vin la aproape 15 luni de la tentativa de complot dejucată în ziua ultimului scrutin parlamentar din Muntenegru. La 16 octombrie 2016, un grup de mercenari a încercat să deturneze manifestaţiile antiguvernamentale de la Podgorica şi să-l asasineze pe premierul Milo Djukanovici, un proeuropean, pentru a preveni aderarea statului muntenegrean la NATO. Actul a fost oprit la timp, iar autorităţile muntengrene au dat publicităţii apoi numele cetăţenilor ruşi implicaţi în el. În cele din urmă, Muntenegru a aderat la NATO în iunie anul trecut.

Bosnia şi Herţegovina încearcă de asemenea să facă parte din Alianţa Nord-Atlantică, dar se confruntă cu rezistenţa Republicii Srpska.

Susţinut de occidentali până în momentul trecerii de partea preşedintelui rus Vladimir Putin, Milorad Dodik şi-a înteţit în ultimul timp discursul de distanţare de Bosnia şi Herţegovina.

Milorad Dodik

Marţea trecută, de „ziua naţională“ a Republicii Srpska, Dodik a afirmat că independenţa entităţii sârbilor din Bosnia este „un obiectiv politic legitim“. În trecut, el a apreciat chiar că Bosnia este „un concept ratat“, „un loc pe care nimeni nu-l doreşte“.

De la încheierea războiului intercomunitar din 1992-1995, Bosnia şi Herţegovina este divizată în două entităţi principale: Federaţia Croato-Musulmană (croaţi şi musulmani, 51% din teritoriu) şi Republica Srpska (sârbi, 49% din teritoriu). Ele sunt unite prin instituţii comune slabe, a căror autoritate este din ce în ce mai puţin respectată, după cum arată AFP.

Potrivit ultimului recensământ, care datează din 2013, Bosnia şi Herţegovina are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt bosniaci (musulmani), o treime sârbi şi aproximativ 15% croaţi.