Nej

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Danezii au fost chemaţi la urne pe 3 decembrie, pentru un referendum. Tema acestei consultări a fost acceptarea legislaţiei europene din domeniul justiţie şi afaceri interne (JAI).

Miza era, deci, abandonarea uneia dintre derogările (opt-outs) negociate de Copenhaga în 1993. Într-adevăr, după respingerea Tratatului de la Maastricht de către cetăţeni, Danemarca a obţinut patru asemenea favoruri: pe lângă JAI, e vorba despre uniunea monetară, politica de securitate şi apărare comună, ca şi despre cetăţenie. Aşa a rămas, de fapt, în Europa.

În vara lui 2015, premierul Lars Løkke Rasmussen a decis să supună voinţei cetăţenilor renunţarea la opt-out, pentru a introduce un aşa-numit „opt-in flexibil”. Asta ar însemna adoptarea a 22 de directive şi reglementări esenţiale din pachetul JAI, urmând ca oricare altă nouă lege europeană din acest domeniu să fie supusă aprobării legislativului danez.

De ce s-a ţinut un asemenea referendum acum? Urgenţa a fost impusă de modificarea statutului Europol. Agenţia îşi va schimba în curând baza legală, devenind, dintr-o instituţie bazată pe un acord inter-guvernamental, una comunitară. Cine nu e în JAI nu mai are cum lucra împreună cu ceilalţi europeni, într-un domeniu foarte sensibil. Or, poliţia daneză accesează EIS (Europol Information System) mai des decât altele. Rasmussen a argumentat că, în Europa de azi, e nevoie de mai multă cooperare decât în trecut. Partidul său şi alte cinci formaţiuni parlamentare au susţinut răspunsul „da” la referendum.

Trei partide au fost împotrivă, cele de la extrema stângă şi extrema dreaptă. Între ele, cel mai influent e Partidul Poporului Danez. Acesta a folosit retorica ameninţării: un vot pozitiv înseamnă pierdere de suveranitate. Mai precis: politicile referitoare la traficul de fiinţe umane sau terorism, dar şi la azil, protecţia copilului sau statutul familiei, toate părţi ale JAI, vor fi decise de Bruxelles. Aşa că trebuie votat contra, „nej” în daneză. De fapt, PPD a extins miza consultării, susţinând că în joc nu e doar o chestiune tehnică, ci una politică, de mare însemnătate. Iată de ce sloganul său a fost: „Mai multă Europă? Nu, mulţumesc!”. Pentru a diminua impactul campaniei negative, mai cu seamă în condiţiile crizei migranţilor din ultimele luni, Rasmussen a promis că problema azilului va fi supusă unui referendum distinct.

Degeaba. Adversarii săi au câştigat. 53% dintre cetăţenii veniţi la urne au decis ca Danemarca să rămână în afara politicii comune de justiţie şi interne. Participarea a fost ridicată, depăşind 70 la sută. Cât priveşte rezultatul, s-a repetat ce s-a petrecut deja cu consultarea referitoare la euro, în 2000. Atunci, majoritatea partidelor erau în favoarea adoptării monedei comune, dar cetăţenii au respins, în cadrul unui referendum, abandonarea acestui alt opt-out.

Rezultatul de acum va influenţa întreaga Uniune. Primul „episod” va fi legat de negocierile purtate de David Cameron, în perspectiva Brexit, cu ceilalţi lideri europeni. Premierul britanic a solicitat mai multă flexibilitate, adică diversificarea geometriei politice a UE. Danezii au întărit tabăra sceptică din Europa.      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite