Nord Stream 2: Arma politică a Rusiei?

Se înmulţesc vocile celor care văd cu ochi critici proiectul Nord Stream 2 - şi aceasta din toate taberele politice. Mai mulţi deputaţi europeni şi germani vor să împiedice construirea controversatului gazoduct.

Până la finele anului 2019, concernul energetic rusesc Gazprom intenţionează să încheie proiectul gazoductului Nord Stream 2. Concomitent cu gazoductul Nord Stream, dat în folosinţă în 2011, va fi transportat gaz metan din Rusia peste Marea Baltică şi până în Germania.

Cine se opune

Şapte parlamentari europeni şi din Bundestag, aparţinând formaţiunilor politice CDU, CSU, FDP şi Verzii, între care Elmar Brok (CDU) şi Manfred Weber (CSU), au apelat la guvernul federal de la Berlin, prin intermediul unui apel publicat în cotidianului "Frankfurter Allgemeine Zeitung" (FAZ), "să ia poziţie". Semnatarii apelului au avertizat că Nord Stream 2 scindează Europa. "Politica energetică europeană şi solidaritatea faţă de vecinii noştri sunt argumente contra gazoductului Nord Stream 2", au subliniat aceştia, încercând să-i mobilizeze pe adversarii proiectului. "Sperăm că va mai avea loc o dezbatere amplă în Germania şi în alte ţări ", a menţionat pentru DW Elmar Brok, coautor al articolului.

De ce ar putea scinda acest proiect Europa

Gazoductul ar întări poziţia Germaniei pe piaţa energetică. Mai ales ţările din estul Europei se tem de pierderea încasărilor prin taxele de tranzit, de pierderea a miliarde de euro, în cazul în care conductele de gaz existente în ţările lor vor fi folosite mai puţin. Multe state sunt îngrijorate şi din cauza creşterii dependenţei de gazul metan rusesc. Şi nun puţini sun dezamăgiţi că, în ciuda acestor temeri manifestate de partenerii europeni, Germania urgentează lucrările la construcţia gazoductului.

Şi Uniunea Europeană îşi face griji, considerând proiectul uniunii energetice europene ameninţat. Scopul acestei uniuni ar fi tocmai reducerea dependenţei de gazul rusesc.

Care e poziţia oficială a Germaniei

Guvernul federal susţine proiectul. Ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel (SPD) s-a pronunţat, în trecut, în repetate rânduri în favoarea Nord Stream 2, prezentând Rusia drept ţară de nădejde exportatoare de energie.

Vinerea trecută, Angela Merkel (CDU) a declarat că Nord Stream 2 este un proiect pur economic şi, deci, o decizie de afaceri.

Ce opinii mai există faţă de Nord Stream 2

Mulţi politicieni germani o contrazic pe Angela Merkel, subliniind aspectul politic al afacerii. "Energia a fost mereu şi o armă politică. Putin însuşi a recunoscut asta", a explicat Elmar Brok. "De aceea, distincţia dintre politică şi economie e în acest caz extrem de periculoasă."

Relaţiile germano-ruse sunt proaste în momentul de faţă şi din cauza sprijinului acordat de către Moscova preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Vocile critice se pronunţă împotriva extinderii raporturilor bilaterale - cel puţin pe moment. Pentru că Germania ar putea să devină politic şi economic şantajabilă.

Verzii resping proiectul Nord Stream 2 şi din motive ecologice.

Cele două gazoducte în reţeaua europeană - Nord Stream respectiv Nord Stream 2

Care sunt obiecţiile în afara Germaniei

Printre principalii adversari se numără Polonia, ţările baltice, Slovacia şi Ucraina. Unele ţări îşi văd ameninţate interesele de securitate, altele se tem de dezavantaje economice.

Prin noua legătură directă către Germania, gazoductele existente care traversează Polonia, Slovacia sau Ucraina ar putea deveni de prisos. Nord Stream 2 ar putea transporta în Germania, prin Marea Baltică, o cantitate dublă de gaz decât până acum. Polonia dispune din 2015 de un terminal propriu de gaz natural lichefiat şi nu e, ca tare, interesată de şi mai mult gaz ieftin de provenienţă rusească pe piaţa europeană.

Există apoi şi pericolul unei şi mai pronunţate destabilizări a Ucrainei. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat în trecut că vrea să ocolească teritoriul ucrainean. Ucraina ar pierde astfel aproximativ două miliarde de euro dacă nu mai încasează taxe de tranzit.  Andriy Kobolev, şeful concernului energetic ucrainean Naftogaz, se teme chiar de o posibilă acţiune militară rusească contra Ucrainei, dacă livrările de gaz din Rusia vor ocoli ţara.

Şi SUA se opun proiectului Nord Stream 2, după cum a subliniat recent şi secretarul de stat Rex Tillerson. Americanii cred că Rusia s-ar putea folosi de livrările de gaz pentru a exercita presiuni. În plus, SUA vor să-şi extindă vânzările de gaz lichefiat pe piaţa europeană.

Dar mai e nevoie de un nou gazoduct

Aici părerile sunt împărţite. Guvernul Germaniei susţine că prin noul gazoduct care traversează Marea Baltică există un plus de siguranţă în ce priveşte aprovizionarea cu gaz pe continentul european. Kirsten Westphal, expertă pentru probleme energetice la Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică (SWP) e de părere că, sub acest aspect, proiectul ar avea sens. Căci exploatările de gaze naturale se vor diminua în continuare în spaţiul UE. Legătura mai scurtă, directă dintre Rusia şi Germania este un argument demn de luat în serios, mai spune ea.

Adversari precum Elmar Brok văd lucrurile altfel: "Nu există o necesitate economică pentru Nord Stream 2". El pledează pentru folosirea gazoductelor existente, extinderea altor surse de energie şi cumpărarea de gaz lichefiat american.

Mai poate fi împiedicat Nord Stream 2

Teoretic da. Fiecare dintre ţările pe care urmează să le traverseze (apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei) trebuie să-şi dea acordul. Din partea Germaniei există o aprobare parţială a proiectului. Danemarca a adoptat o lege care interzice trecerea gazoductului rusesc Nord Stream 2 prin apele sale teritoriale.

Şi Comisia UE încearcă să influenţeze evoluţia lucrurilor. Iar în cazul SUA, sancţiunile la adresa Rusiei ar putea afecta unele firme europene care contribuie la finanţarea gazoductului.

Rahel Klein - Deutsche Welle