Războiul din Ucraina - faza pe asasinate politice, atentate la adresa comandanţilor serviciilor secrete, sabotaj şi spionaj în spatele frontului

FOTO AFP

Războiul din Estul Ucrainei, lansat de agresiunea militară rusă care a creat un separatism în regiunile Donetsk şi Luhansk, imediat după anexarea Crimeei, în martie 2014, a intrat într-o nouă fază.

Dacă pe front au murit circa 10.000 de oameni, iar negocierile de pace în formatul Normandia, pe baza acordurilor de la Minsk 2 sunt blocate, iată că Rusia – alături de tipuri multiple de mercenari, voluntari şi militari ruşi aflaţi în concediu, de alţii rătăciţi în Ucraina, cum spune Serghei Lavrov, ministrul său de Externe, alături de separatişti pregătiţi în unităţile militare din Rostov pe Don – a trecut la o nouă fază a războiului.

De această dată, operaţiunile vizează acţiuni de lichidare, eliminare sau răzbunare împotriva liderilor politici, figurilor publice critice la adresa Rusiei şi refugiate în Ucraina dar şi împotriva şefilor operativi ai serviciilor secrete ale Ucrainei. Comando-uri de asasini la comandă, mercenari plătiţi pentru asasinate şi, mai nou, trupe speciale ruse de sabotaj, operaţiuni acoperite şi asasinate cu ţintă pentru subminarea capacităţii de apărare a Ucrainei au fost lansate în inima teritoriului ucrainean. Astfel, deja se identifică formule de operaţiuni care vizează comandaţi din trupele speciale şi trupele de intelligence militar GUR în inima Ucrainei, inclusiv la Kiev.

După valul de asasinate politice ţintite, precum şi atacuri teroriste cu bombă, care au ucis conducătorii serviciilor secrete implicaţi în operaţiunile din Donbas, serviciile secrete ucrainene, civil şi militar, SBU şi GUR, au început să aresteze pe capete asasini, sabotori şi spioni ruşi trimişi în afara zonei ocupate de trupele ruse, în Estul Ucrainei. Recolta e impresionantă şi arată magnitudinea operaţiunilor ruse în inima Ucrainei, dar subliniază şi limitele capacităţilor serviciilor secrete ruse de a obţine informaţii, mai ales după închiderea posturilor ruse, reţinerea şi trimiterea înapoi la Moscova a numeroase echipe de presupuşi jurnalişti sub care se acoperea activitatea serviciilor civile şi militare ruse, FSB, SVR şi GRU.

Oricum, toate aceste evenimente din ultimele luni demonstrează foarte clar că luptele directe din prima linie în Donbas au fost dublate deja de o vastă operaţiune în interiorul teritoriului controlat de autorităţile legitime ale Ucrainei. Operaţiunile hibride sunt dublate de agresiuni informaţionale, atacuri cibernetice pe scară largă şi o sumă de alte instrumente agresive pe care le adoptă Federaţia Rusă.

Mai nou, însuşi Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghey Lavrov, a recunoscut faptul că Rusia este implicată cu trupe în Donbas, în afara mercenarilor, voluntarilor, militarilor în vancanţă şi a celor „rătăciţi” în regiune, cum sunau motivaţiile de până astăzi ale diplomaţiei ruse care miza pe negarea credibilă şi pe imposibilitatea demonstrării explicite a implicării în agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei.

Operaţiunile de asasinat politic şi spionaj rus în Ucraina: Explozii şi ţinte în serviciile secrete ucrainene

Un automobil în care se aflau patru angajaţi ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a explodat în regiunea Doneţk. În urma exploziei, un angajat al Serviciului de Securitate a murit, iar alţii trei au fost răniţi. Printre cei răniţi se afla şi un angajat al Departamentului de contraspionaj din cadrul ministerului. Informaţia a fost confirmată de către serviciul de presă al Ministerului de Securitate al Ucrainei.

Cu o zi mai devreme, la Kiev, tot într-o explozie a unei maşini, a decedat colonelul Departamentului principal de spionaj al Ministerului Apărării de la Kiev, Maxim Şapoval. O versiune neoficială susţine că ofiţerul ucis era comandantul trupelor speciale Spetsnaz al Serviciului de Informaţii (GUR) al Ministerul Apărării din Ucraina. Explozia a avut loc la 27 iunie la Kiev, la ora 8.14.

Procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoly Matios, a ţinut un briefing de presă la clădirea Administraţiei prezidenţiale din Kiev, unde a afirmat că autorii atentatelor sunt serviciile secrete ruse. Investigaţiile sunt făcute pentru un caz de atac terorist. Maşina Mercedes a colonelului a sărit în aer la o intersecţie din raionul Solomyansky al capitalei ucrainene, ucigând ţinta din maşină şi rănind un trecător.

Procurorul militar al Ucrainei, Anatoli Matios, a spus că atacul în urma căruia a fost ucis colonelul în vârstă de 39 de ani, a fost executat de „specialişti de înaltă clasă”. Explozia a fost atât de puternică, încât fragmente din corpul decedatului au fost aruncate la o distanţă de 50 de metri. Matios susţine că atacul a fost executat de către serviciile special militare ruse. Şapoval a fost comandantul primului grup Spetsnaz – „Cyborg” – care în 2014 a eliberat Aeroportul Doneţk. „Aceste informaţii până în prezent nu au fost publice”, a spus Matios.

Procurorul militar a precizat că, de la începutul acestui an, în Ucraina au avut loc zece crime care au implicat explozivi. Anchetatorii vor cerceta dacă există posibile legături între explozii. Comentând uciderea lui Şapoval, experţii vorbesc despre derularea de către serviciile de securitate ruse a unor operaţiuni teroriste pe scară largă împotriva Ucrainei. Ţintele tuturor acestor acte sunt fie angajaţi ai serviciilor secrete, fie figuri publice influente. Toate victimele au un singur lucru în comun – erau cunoscute ca oponenţi duri ai Federaţiei Ruse, care contribuie în mare măsură la protecţia Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti.

Atentate teroriste cu bombă, dar fără sinucigaşi: modus operandi ai GRU, serviciile de informaţii militare ruse

În plus, modus operandi în cazul Şapoval este cunoscut şi a mai fost întâlnit şi în cazul atacurilor din 20 iulie 2016 la Kiev şi 31 martie 2017 în Mariupol, când au murit jurnalistul Pavel Şeremet, respectiv adjunctul şefului Direcţiei de Contraspionaj SBU în regiunea Doneţk, colonelul Alexandr Haraberius. Şi Şapoval şi Haraberius au fost figuri absolut non-publice, necunoscute. Feţele lor nu erau cunoscute decât de superiori şi cunoscători, ei nu au vorbit cu mass-media, nu există în surse deschise foto sau video cu ei. Prin urmare, cei care au organizat aceste explozii ştiau despre importanţa lor pentru apărarea Ucrainei. Desigur, ei puteau fi identificaţi şi urmăriţi doar de către agenţi ai unui serviciu de informaţii inamic, cu precădere intelligence-ul militar rus, GRU.

Şapoval a fost şeful Direcţiei principale de Informaţii Militare a Ucrainei, care operează în mod direct pe teritoriul Donbasului, inclusiv în teritoriile ocupate temporar de Federaţia Rusă. Acolo sunt desfăşurate mai multe operaţiuni secrete de către serviciile speciale ucrainene. De fapt, în Donbas are loc un război dur între serviciile secrete şi incidentele care au loc acolo sunt foarte multe, doar că puţine dintre acestea ajung în presă. Există o listă neagră cu persoane cheie care iau parte activ în operaţiunile din Donbas. De aceea, serviciile speciale ruse caută aceste persoane şi când sunt găsite, organizează atacuri şi asasinate.

Uneori serviciile ruseşti eşuează. Trebuie amintită aici, spre exemplu, împiedicarea de către serviciile speciale ucrainene, a încercării de asasinare a deputatului din Rada Supremă Anton Geraşcenko, dar şi tentativele de asasinat asupra comandantului batalionului cecen care lupta în Donbas împotriva separatiştior – Adam Osmaev.

Separatişti la Donbas

Bătălia între serviciile speciale şi răzbunarea quid pro quo în Ucraina

Fostul adjunct al şefului Statului Major General al Armatei Ucrianei, Ihor Romanenko, consideră că ultimul atac terorist de la Kiev este parte din planul războiului hibrid desfăşurat de Kremlin împotriva oficialilor Guvernului ucrainean şi a personalul serviciilor de securitate.

„Bun, ei ne explică (prin presa de propagandă) că ai noştri au murit pentru Motorola, Ghivi şi mai ştiu eu cine altcineva (comandanţi separatişti care au sărit în aer în Donbas, sau care au murit în luptele pentru putere din regiune). Dar războiul este război, el începe să cuprindă întregul nostru teritoriu…

Este un element al războiului hibrid, care continuă să-l defăşoare Rusia împotriva noastră. Dar faptul că în spatele acestui act terorist se află serviciile speciale ruse este o certitudine. Ei au o „tradiţie” veche –  „ochi pentru ochi“, dar pentru toate lucrurile bune şi rele, mai devreme sau mai târziu va trebui să răspundă. Şi am speranţa că vor plăti. Noi trebuie să ridicăm nivelul profesional al serviciilor şi să studiem mai aprofundat inamicul. Dar să evitam pe viitor astfel de acte de terorism, ca manifestări ale războiului hibrid, din păcate este complet imposibil”, conchide Romanenko.

Lungul şir al asasinatelor

De când a început agresiunea militară din Estul Ucrainei, după anexarea Crimeei, în martie-aprilie 2014, au fost un număr de incidente care au utilizat explozivi dincolo de limitele zonei de conflict. Procurorul militar şef Matios vorbeşte despre 10 cazuri, dar nu toate sunt publice, aşa cum nu sunt raportate toate victimele, cu precădere cele din serviciile secrete. De remarcat că montarea de bombe cu ceas sau dispozitive explozibile detonate de la distanţă este relativ rară totuşi în Ucraina.

Locotenent-colonelul Oleksandr Kharaberiush, şef-adjunct al Departamentului contrainformaţii din regiunea Donetsk al SBU, serviciul de informaţii civil al Ucrainei, a murit în explozia unei maşini în Mariupol, la 31 martie. Pavel Sheremet, un jurnalist rus de origine belarusă, critic la adresa liderilor politici şi oficialilor guvernamentali, a fost ucis în iulie 2016 la Kiev când maşina pe care o conducea a fost aruncată în aer, în faţa restaurantului McDonald’s de lângă Primăria Kievului, în piaţa unde s-a declanşat Maidanul. Investigaţia nu a adus rezultate concrete pentru a identifica autorii, un alt indiciu că aceştia au fost profesionişti şi au dispărut imediat. Rusia a negat de fiecare dată implicarea în aceste atacuri.

La începutul lunii iunie, un cecen care s-a prezentat drept reporter francez, l-a împuşcat şi rănit pe Adam Osmayev, un cecen care s-a mutat în Ucraina şi a luptat de partea Kievului împotriva trupelor ruse şi pro-ruse din Donbas. Omul a scăpat cu viaţă, în timp ce soţia sa l-a împuşcat pe atacator. Tot luna aceasta, Denis Voronenkov, fost parlamentar rus şi critic vocal al Kremlinului şi al politicilor sale faţă de Ucraina, inclusiv invazia militară din Est şi anexarea Crimeei, a fost împuşcat în plină zi în centrul Kievului. Preşedintele Petro Poroshenko a calificat asasinatul politic drept „un act de terorism de stat al Rusiei”.

Serviciile speciale ucrainene arestează pe capete asasini, sabotori şi spioni ruşi în zonele aflate sub controlul autorităţilor de la Kiev

Astfel, în cadrul unui grup de sabotaj au fost descoperiţi doi cetăţeni ruşi, atunci când a fost interceptată grupa de sabotori de către trupele ucrainene. Potrivit serviciului de presă al Operaţiunii Anti-teroriste, „Forţele Armate ucrainene care îşi desfăşurau misiunea în zona Donetsk şi Luhansk, au neutralizat un grup de recunoaştere şi sabotaj al duşmanului” duminică, 25 iunie. Au fost reţinuţi 4 membri ai grupului, şi alţi doi membri au fost ucişi în schimbul de focuri, între care comandantul echipei speciale.

Comandantul era cetăţean rus din oraşul Kirov, în timp ce unul dintre cei capturaţi era tot rus, din regiunea Altai Krai. Cu aceeaşi ocazie, au mai fost capturate două mitraliere PK, două puşti cu lunetă Dragunov, două automate de asalt Kalashnikov, o armă uşoară antitanc, probabil AG9. Procurorul militar a fost cel care a preluat cazul.

Agresiunea rusă prin Transnistria la recrutare de trădători din serviciile ucrainene de informaţii

Pe de altă parte, în regiunea Odesa a fost reţinut un spion transnistrean care avea misiunea de a racola ofiţeri din cadrul SBU (Serviciu de Securitate Naţională din Ucraina), şi de a-i pune pe tavă părţii ruse pentru a fi transformaţi în agenţi secreţi ai serviciilor ruse FSB şi GRU. Igor Tcacenco, alias „Zima” sau alias „Graver”, transnistrean care deţine cetăţenia Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse, a fost şeful de comunicare al batalionului „Dnestr” din nerecunoscuta regiune separatistă, fost militar în cadrul Serviciului de informaţii din armata rusă şi, în acest moment, este agent activ al KGB-ului din Transnistria. Acesta, jumătate din viaţă a lucrat pentru serviciile speciale din Federaţia Rusă şi KGB-ul transnistrean. El afirmă că acţiona la ordinul aşa numitului Minister al Securităţii Naţionale de la Tiraspol.

În declaraţia sa dată organelor de ordine ucrainene se menţionează: „Sunt cetăţean al Republicii Moldova şi al Federaţiei Ruse. În 1995, am fost racolat în calitate de agent de către un angajat al aşa-numitului Minister al Apărării din Transnistria (MGB). În 2016, MGB-ul m-a trimis la Odesa cu misiunea de a intra în contact cu ofiţerii de securitate din Ucraina, în scop de a-i racola. Pentru înregistrarea discuţiilor am folosit un reportofon, pe care l-am primit de la ofiţerul MGB. După ce am discutat cu ucraineanul, am fost reţinut de ofiţerii Serviciilor Speciale ucrainene”, a recunoscut Tcacenco, după ce a fost reţinut.

Racolatorul acţiona prudent. Nu se grăbea. În timpul anului venea de mai multe ori la Odesa pentru a se întâlni cu cei din contraspionaj şi a înregistra discuţiile. De fiecare dată, „Zima” se ducea la Consulatul General al Rusiei. Aici, el preda înregistrările. În timpul ultimei sale vizite la Odesa, nu a fost posibilă întâlnirea la Consulat şi Tcacenco a decis să ducă desinestătător materialele peste frontiera moldo-ucraineană. „Urma să transmit dispozitivul la Consulatul Rus, iar faptul că trebuie eu să le car peste graniţă, înseamnă că nu sunt suficiente resurse tehnice”, a menţionat Tcacenco.

Din imaginile video se vede cum agentul traversează frontiera. Vameşul îl roagă să treacă în declaraţia vamală toate dispozitivele electronice pe care le avea asupra sa. Agentul minte, spunând că nu are. Peste un minut, acesta este încătuşat, iar verificările continuă. Dictafonul, care a fost ascuns profesionist printre haine, a fost găsit. „Trebuie să transmit dispozitivul la Consulatul Rusiei, lui Şulţev. Dat fiind faptul că acesta nu era pe loc, am decis să iau eu dispozitivul la Tiraspol”, spune Zima. Agentul afirmă că a discutat de mai multe ori personal cu Evghenii Şulţev, care este Consulul interimar al Rusiei în Odesa. „Consulul este ofiţer activ. Ei toţi sunt ofiţeri activi”, menţionează agentul FSB. Tcacenco menţionează că îi transmitea reportofonul cu înregistrările potenţialilor trădătorii ai serviciilor speciale ruse (în limbajul spionilor „transmiterea salutărilor”) lui Şulţev.

S-a confirmat că nu doar spionajul îi leagă pe agentul arestat şi pe reprezentantul misiunii diplomatice. În Odesa, sub paravanul Consulatului Rus, este pusă pe roate o afacere de vânzare a paşapoartelor ruseşti. „Tcacenco avea legătura directă cu Şulţev. Împreună aveau montată o schemă de acordare, persoanelor din Ucraina, a cetăţeniei Federaţiei Ruse la Consulatul Rusiei în Odesa”, spune un ofiţer SBU. La consulat erau aduse acte false, certificate fictive, care confirmau rădăcini ruse ale celor care doreau să obţină paşaport rus. Agentul spunea că Şulţev promova actele false, iar banii veneau prin Tcacenco. „La Chişinău se dau bani mari, până la 1000 de dolari, pentru a ajunge la Consulatul Rusiei din Tiraspol. În Odesa, acest serviciu costă nu mai mult de 250 de dolari”, afirmă Zima.

FOTO securitylab.ru

Tentativă de atac şi destabilizare la Kiev pentru a genera manifestaţii de protest anti-regim de către serviciile ruse

„Serviciile de informaţii ruse au pus la punct un atac la sediul din Kiev al Uniunii tuturor ucrainenilor Patria. Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a prevenit atacul planificat de către serviciul de informaţii rus FSB.” Şeful Departamentului de Securitate al Statalităţii Naţionale din SBU, Viktor Kononenko, a anunţat într-un briefing de presă la 26 iunie despre această operaţiune contracarată pe baza informaţiilor primate de SBU.

„Serviciul de informaţii al Ucrainei a primit informaţie operativă în timp real despre intenţiile serviciilor de informaţii ruse de a crea condiţii artificiale pentru manifestaţii de protest în masă în Ucraina. Acestea trebuiau declanşate de către atacul la adresa sediului Patria, care s-ar fi realizat prin utilizarea de explozibile şi lichide inflamabile în birourile Patria. Operaţiunea a fost organizată de ucrainenii căutaţi pentru crime şi acţiuni în perioada lui Yanukovici şi a Maidanului şi care au fugit şi s-au ascuns pe teritoriul rus”, a susţinut Kononenko. „Intenţia serviciilor secrete ruse era aceea de a ataca elita ucraineană şi conducerea actuală de stat şi de a provoca manifestaţii de protest de masă în timpul celebrării Zilei Constituţiei Ucrainei”, susţine SBU.

Directorul SBU, Vasyl Hrytsak, l-a informat pe Preşedintele Ucrainei imediat ce a primit informaţia operativă şi SBU a lucrat cu şeful Uniunii Tuturor Ucrainenilor Patria. Cei trei atentatori au fost reţinuţi, ei fiind cetăţeni din regiunea Lvov, din Vestul Ucrainei, care aveau în plan şi urmau să lanseze 13 sticle incendiare cu lichid inflamabil asupra birourilor Patria pe 26 iunie, la ora 4.30. „Au sosit la Kiev pentru a îndeplini misiunea dată de serviciile de informaţii ruse şi au fost plătiţi pentru această operaţiune”, susţine Kononenko.

Dintre cei trei atacatori, doi erau cunoscuţi pentru participarea la blocarea autostrăzii Lviv-Rava-Ruska în martie 2017 şi al treilea fusese implicat în organizarea mitingului de protest de la Rivne în luna mai 2017. Potrivit lui Victor Kononenko, este cea de a doua încercare de destabilizare a situaţiei din Ucraina numai în ultima lună. Rusia şi ucrainenii refugiaţi în Rusia folosesc, de fiecare dată, metode teroriste şi atacuri cu dispozitive explosive improvizate pentru a declanşa furia publică şi manifestaţii împotriva regimului de la Kiev.

Afacerea „rătăcirii” ofiţerilor FSB pe malurile Mării Negre, în regiunea ucraineană Kherson

Poliţia de frontieră ucraineană a capturat doi ofiţeri ruşi FSB „rătăciţi” în regiunea Kherson după un pretins exerciţiu rus de forţare a frontierei şi apărare a grănicerilor ruşi. Astfel, grănicerii şi poliţia de frontieră ucraineană au capturat cei doi ofiţeri FSB în regiunea Kherson, vecină cu Marea de Azov şi Peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Operaţiunea pregătită la 30 iunie avea drept ţintă, după opinia analiştilor ucraineni, să forţeze frontiera de stat şi să organizeze o acţiune de sabotaj sau un asasinat în regiunea ce nu se află sub controlul rus.

Şeful serviciului de stat al grănicerilor din Ucraina a anunţat că incidental a avut loc pe malurile din golful Perekopsk, la Nord de linia de contact cu Crimeea ocupată. La ora 2.30 a.m., grăniceri şi poliţia de frontieră de la Detaşamentul Kherson, împreună cu militari ucraineni, au arestat doi indivizi care nu aveau nici un document asupra lor. Deţinuţii au venit pe coasta ucraineană cu o barcă.

„În cursul interogatoriului preliminar, persoanele arestate au fost identificaţi drept militari din Serviciul de Grăniceri ai Rusiei aparinând FSB”, potrivit lui Nazarenko, comandantul grănicerilor. „Ei susţin că jucau rolul unor refugiaţi care forţau frontiera de stat rusă într-un exerciţiu de pregătire şi că s-au rătăcit ajungând în Ucraina.” La scurt timp, Rusia a făcut o cerere oficială către Ucraina în legătură cu oamenii arestaţi, potrivit lui Oleg Slobodan, purtătorul de cuvânt al Grănicerilor din Ucraina, în cadrul unei declaraţii din 30 iunie. „Ni s-au cerut informaţii dacă ştim despre doi grăniceri ruşi care ar fi fost daţi dispăruţi în cadrul unor exerciţii la frontieră”, potrivit oficialului ucrainean.

Este al doilea caz de ruşi reţinuţi în Ucraina ca urmare a faptului că au pătruns ilegal după ce, la 24 iunie, unităţile combatante ucrainene din cea de-a 93-a Brigadă Mecanizată au interceptat un grup de sabotori cu 6 persoane în oraşul Zhelobok din regiunea Luhansk. După cum spuneam mai sus, doi dintre soldaţi au fost ucişi în luptă, în timp ce unui dintre supravieţuitori, Viktor Ageev, 22 ani, a fost identificat drept militar rus în termen. Ageyev este anchetat acum de către SBU, serviciul de informaţii ucrainean, pentru suspiciunea de a fi pregătit să organizeze atacuri teroriste pe teritoriul Ucrainei.

Acestea sunt doar cazurile publice. Însă există nenumărate alte cazuri de asasinate – vezi cele 10 cazuri anunţate de către Procurorul militar şef – dar care nu sunt difuzate pentru că în atacuri sunt implicaţi ofiţeri ai serviciilor speciale care erau angrenaţi în operaţiunile din Donbas. Sunt şi alte atacuri şi asasinate la comandă puse, unele puse pe seama lumii infracţionale şi a criminalităţii organizate, şi motivate pe baza afacerilor pe care le făceau cei vizaţi. Însă fenomenul nu mai poate fi negat, reprezintă o vulnerabilitate importantă a Ucrainei şi există un spaţiu major ce trebuie acoperit cu cunoaştere, pregătire şi capacitate crescută de iniţiativă şi reacţie la asemenea agresiuni ale Rusiei în spatele frontului, în inima Ucrainei.