Revanşa lui Fillon

Stânga franceză a organizat alegeri primare, pentru a-şi stabili candidatul la prezidenţiale, şi-n 2006, şi-n 2011. În schimb, pentru dreapta, scrutinul din 20 şi 27 noiembrie 2016 a fost o primă experienţă de acest fel. A câştigat François Fillon. E, de fapt, o revanşă.

Într-adevăr, acum patru ani, partidul care-l dusese la putere pe Sarkozy a făcut alegeri pentru a-şi desemna un lider. În condiţiile în care fostul preşedinte anunţase că se retrage din politică şi rămâne „un francez oarecare”, principalii competitori au fost Fillon şi Jean-François Copé. Acesta din urmă era, începând din 2012, liderul formaţiunii. Diferenţa dintre cei doi a fost atât de mică, încât fiecare a revendicat victoria. Du jamais vu!

Formaţiunea a intrat în criză: luni de zile, nu s-a vorbit decât despre scindare. Pentru a depăşi impasul, un consiliu interimar care gestiona situaţia a decis, între altele, să se ţină noi alegeri în partid, dar şi ca, în vederea prezidenţialelor din 2017, să fie organizată o cursă preliminară.

S-au înscris în competiţie şapte membri. Între ei, fostul preşedinte, revenit în arenă şi devenit chiar, în 2014, liderul formaţiunii politice, care-şi va schimba, de altfel, numele din UMP în Les Républicains. Pe lângă Sarkozy au vizat învestitura doi foşti premieri – Alain Juppé şi Fr. Fillon, ca şi trei ex-miniştri: Copé, Nathalie Kosciusko Morizet şi Bruno Le Maire.

 Vreme de un an, mai toată lumea a urmărit competiţia Juppé-Sarkozy, care apăreau în sondaje ca favoriţi, cu 35-40 la sută, ceilalţi candidaţi având între 0,5 şi 8 procente. Spre deosebire de alegerile primare americane, unde se votează la nivelul fiecărui stat, iar procesul durează câteva luni, în Franţa scrutinul s-a desfăşurat în aceeaşi zi în toată ţara. Pe de altă parte, republicanii au decis să recurgă la o formulă de vot deschis. Au putut, astfel, să-şi exprime opţiunile atât membrii mai multor partide, cât şi cetăţenii neafiliaţi, cu condiţia să declare în scris că sunt fideli valorilor familiei de centru-dreapta. E important de subliniat că aceste alegeri primare au avut ambiţia de a acoperi nu doar dreapta, ci şi centrul.

Primul tur a adus două surprize. Prima a privit participarea: aproape 4,3 milioane de cetăţeni au venit la urne, cu mult peste aşteptările organizatorilor. Cu mult, de asemenea, peste numărul francezilor care au participat, în urmă cu cinci ani, la alegerile primare socialiste: aproximativ 2,8 milioane.

A doua surpriză a fost aceea că Fillon, candidatul situat pe locul al treilea în sondaje, la mare distanţă de favoriţi, a adunat 44% din voturi şi a câştigat prima rundă. Pe locul secund a venit Juppé, cu 28%. A fost, deci, eliminat Sarkozy. Gurile rele zic că o surpriză o explică pe cealaltă: se pare că participarea a fost foarte mare, fiindcă mulţi socialişti au venit să voteze, pentru a-l penaliza pe fostul şef de stat. Ce este cert e că Fillon şi-a luat revanşa pentru 2012: adversarul său de atunci, Copé, a avut acum doar 0,3%.

Turul al doilea a fost aproape o formalitate: François Fillon a obţinut două treimi din voturi. Profilul lui e complex: cel mai liberal în opţiunile economice dintre toţi concurenţii, el e conservator în chestiunile etice (avort, căsătorie), dar şi cel mai pro-rus dintre cei care au vizat învestitura de centru-dreapta. Mai tânăr decât Juppé cu zece ani, fără probleme penale precum Sarkozy, Fillon va avea de înfruntat un candidat sau mai mulţi de la stânga, ca şi pe Marine Le Pen, vocea Frontului Naţional.

Socialiştii vor organiza primare la începutul anului viitor. Nu e sigur că actualul şef al statului va intra în cursă, cota lui de popularitate fiind foarte mică. Deunăzi, premierul Manuel Valls a lăsat să se înţeleagă că el însuşi ar fi interesat, dar că nu va putea concura cu Hollande. În fine, foştii miniştri Arnaud Montebourg şi Emmanuel Macron vor să se aşeze în jilţul de la Elysée. Al doilea e considerat „trădător” de colegii săi, aşa că s-ar putea să nu aibă acces la primare. Marea întrebare e ce se va întâmpla la centru. François Bayrou, liderul centriştilor, l-a susţinut pe Juppé, iar unii zic că, întrucât favoritul său a pierdut, ar putea să intre el însuşi în cursă. Dacă Bayrou va face asta, pe cine va afecta mai mult? Dacă nu participă la alegeri, cine va lua voturile centriştilor? Affaire à suivre...