Teodor Baconschi ministru de externe: „E posibil un compromis pentru Schengen“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul român de Externe afirmă că România şi Bulgaria ar putea adera la toamnă la spaţiul Schengen şi că, în Berlin, Paris şi Bruxelles se fac eforturi pentru a se ajunge la un compromis. Potrivit şefului diplomaţiei române, aderarea la Schengen ar fi posibilă în condiţiile în care statele membre ar accepta un pachet de revizuire a normelor Schengen.

Domnule ministru, în lumea arabă se petrec schimbări majore. România a avut, istoric, relaţii bune cu statele din această zonă, cu vechile regimuri. Mai putem continua aceste relaţii cu noile regimuri?

Teodor Baconschi: Noi privim revoluţiile arabe cu optimism şi suntem convinşi că reprezintă o răscruce istorică. Sunt convins că putem relua bunele relaţii. Statele au o memorie instituţională. Dar cred că va trebui să fim mai prezenţi acolo, inclusiv diplomatic. Îmi propun să merg cât de curând la Cairo şi Tunis.

De ce reacţiile Occidentului, dar şi ale României sunt mai reţinute în cazul represiunii din Siria, în comparaţie cu Libia?

Noi, Europa, nu putem fi pompierii fiecărui incendiu care apare în zona arabă. Regimurile contestate au de ales între a face reforme sau a recurge la băi de sânge. Evident, doar reformele le vor asigura supravieţuirea. Efectul pedagogic a ceea ce s-a întâmplat în Tunisia şi Egipt poate încuraja aceste reforme.

Unul dintre efectele revoluţiilor din lumea islamică e creşterea fluxului de imigranţi în Europa. Recent, Franţa şi Italia au decis reluarea controalelor la frontiera comună. Ce părere aveţi despre această decizie, luată înaintea unui acord din partea Comisiei Europene?

În urma summitului de la Roma, Italia şi Franţa s-au consultat cu Uniunea Europeană, care a admis de principiu ideea că, în situaţii extreme, de presiune imigraţionistă, ar putea fi introduse temporar şi punctual, controale la unele dintre frontierele interne din spaţiul Schengen.

 Şi vi se pare că acum situaţia e una extremă?

În momentul de faţă, credem că nu. E mai degrabă un demers preventiv. Au fost mii de imigranţi tunisieni cărora Italia le-a acordat permise de şedere temporare, ceea ce a iritat Franţa. Propunerile Franţei şi Italiei vin în direcţia consolidării spaţiului Schengen şi identificării de soluţii şi mecanisme pentru a gestiona presiunea migratorie la care sunt supuse în prezent frontierele Uniunii, mai ales ale Italiei. Preocuparea trebuie să fie una colectivă, ca şi solidaritatea faţă de dificultăţile cu care se confruntă unele din statele membre. Orice tentativă de a pune în discuţie tratatele trebuie însă abordată cu toată precauţia şi bazată pe evaluări realiste, nu pe temeri şi proiecţii.

Apropo de dosarul Schengen, care sunt ultimele evoluţii în privinţa aderării României şi Bulgariei?

România şi Bulgaria au finalizat cu succes procesul de evaluare tehnică. La nivel de experţi, există în dezbatere un proiect al Concluziilor Consiliului care confirmă finalizarea pregătirilor de către cele două state. Concluziile ar putea fi prezentate la Consiliul pe Justiţie şi Afaceri Interne din iunie. Vă reamintesc că, între timp, Comisia LIBE a Parlamentului European a dat aviz pozitiv aderării României şi Bulgariei şi sperăm într-un rezultat similar la votul în plen. Avem în continuare un grup de state membre sceptice, pe care le cunoaşteţi, şi am constatat preocupările critice ale unui grup de europarlamentari din Danemarca. V-aş spune însă că se fac eforturi, la Berlin, Paris, Bruxelles sau în alte capitale, ca să se degajeze un compromis. Spre exemplu, Germania a organizat la Berlin, la sfârşitul lui aprilie, o reuniune de lucru cu cele două preşedinţii, cea ungară, actuală , şi cea poloneză, viitoare, precum şi cu unele state, să le zicem sceptice. Lucrăm pentru a avea o decizie de aderare în acest an, posibil în toamnă, iar aportul preşedinţiei ungare e foarte important. Discutăm şi cu preşedinţia polonă. Cred că un pachet de compromis ar fi ca statele membre să accepte un proces de revizuire a acordului Schengen, prin introducerea unui mecanism corector. Iar România vrea să participe la acest proces dinăuntru. Prin urmare, cred că toată lumea caută în mod onest o soluţie corectă, aşa că ne menţinem un relativ optimism.

Vă întreb mai mult ca pe un intelectual de centru-dreapta decât ca pe un şef al diplomaţiei: cum vedeţi fenomenul de afirmare a extremei drepte în Europa?

Pe vremea părinţilor fondatori, Konrad Adenauer, Jean Monet şi ceilalţi, Europa a apărut ca un proiect supranaţional, bazat pe reconcilierea franco-germană. Au trecut 60 de ani. Între timp a apărut o nouă generaţie de partide naţionaliste, cu puternice accente populiste. Aceste noi forţe politice traduc o anumită dorinţă de autoprotecţie a unor electorate din zone prospere. Evident că aceste fenomene trebuie combătute. Numai că, în aritmetica anumitor coaliţii politice, constatăm că unele partide centriste sunt forţate să se alieze cu aceste noi formaţiuni, măcar parlamentar, dacă nu chiar la guvernare. Îmi exprim speranţa că, odată ajunse la guvernare, de multe ori în formule de coaliţie, aceste partide se vor civiliza, devenind mai moderate sub presiunea forţelor democratice. 

Ce părere aveţi despre Constituţia din Ungaria?

Ungaria ar putea fi o ilustrare a fenomenului despre care vorbeam. Centrul, FIDESZ, care este în PPE, ţine balanţa, dar a fost obligat să se asocieze cu Jobbik, cel puţin parlamentar. Am urmărit şi eu criticile la adresa Ungariei, legate de legea presei şi de noua Constituţie care are, într-adevăr, o tentă naţionalistă. Trebuie să fim vigilenţi faţă de posibile derapaje.

Germania a avut o atitudine dură faţă de noua constituţie ungară. În Guvernul român s-a luat în discuţie luarea unei atitudini critice?

Noi avem o relaţie foarte bună cu Ungaria, în plus, UDMR este în coaliţia de guvernare. Avem canale deschise pentru a putea rezolva prin dialog orice ni se pare suspect sau neclar. Nu am observat din partea Budapestei o atitudine neconstructivă sau de obstrucţionare a dialogului. Nu aş deschide umbrela dacă nu plouă.

"Avem în continuare un grup de state membre sceptice, pe care le cunoaşteţi, şi am constatat preocupările critice ale unui grup de europarlamentari din Danemarca. "

"A apărut o nouă generaţie de partide naţionaliste, cu puternice accente populiste. Aceste noi forţe politice traduc dorinţa de autoprotecţie a unor electorate din zone prospere."

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite