Tratatul de liber schimb dintre UE şi SUA, în comă

Germania şi Franţa vor să îngheţe negocierile privind acordul comercial care ar urma să creeze cea mai mare zonă de liber-schimb a lumii, chiar dacă Executivul european şi celelalte state membre îl susţin.

Negocierile privind acordul commercial dintre UE şi Statele Unite, cunoscut sub acronimul TTIP , care ar urma să creeze cea mai mare zonă de liber schimb a lumii, par să fie în pericol.  La interval de numai două zile, oficiali din Germania şi Franţa au semnalat că negocierile stagnează. De la Washington şi Bruxelles se aud însă voci care spun că pesimismul este exagerat. 

„În opinia mea, negocierile cu Statele Unite au eşuat, de fapt, chiar dacă nimeni nu recunoaşte acest lucru”, a spus vicecancelarul social-democrat Sigmar Gabriel. „Nu ne vom supune pretenţiilor americanilor“, a spus Gabriel, sugerând astfel că tratatul a murit înainte de a se naşte. Anunţul a fost salutat, chiar şi de o parte din presa şi liderii politici francezi, ca fiind o victorie a poporului contra corporaţiilor – un mesaj tipic socialist, care s-ar încadra în discursul social-democrat al familiei politice a vicecancelarului german, notează Reuters.

Ieri, secretarul de stat francez pentru Comerţ Extern, Matthias Fekl, a declarat că guvernul francez va cere în septembrie Comisiei Europene „să oprească“ negocierile cu privire la TTIP. „Franţa nu mai susţine politic aceste negocieri“, a spus Fekl pentru postul de radio RMC.

El a justificat această cerere prin faptul că negocierile, conduse din partea europenilor de Comisia Europeană în numele celor 27 de state membre, ar fi afectate de un dezechilibru în favoarea poziţiei americane.

„Americanii nu dau nimic sau doar firimituri (...). Nu aşa se negociază între aliaţi“, a subliniat el, adăugând că "relaţiile nu sunt la înălţimea Europei şi Statelor Unite, este necesar să fie reluate mai târziu pe baze (mai) bune“. Şi preşedintele Francois Hollande a afirmat ieri că Franţa nu vrea să „cultive iluzia“ unui acord asupra tratatului trans-atlantic „înainte de sfârşitul anului“ şi „de finalul mandatului“ preşedintelui Barack Obama, scrie AFP.

În ciuda declaraţiilor aliatului social-democrat din coaliţia de guvernare,  cancelarul Angela Merkel, şefa creştin- democraţilor din guvernul Germaniei, continuă să susţină TTIP, iar afirmaţiile lui Gabriel ar putea fi interpretate doar ca focuri în războiul electoral pentru alegerile din 2017.

 Luna trecută Merkel a asigurat că TTIP este „categoric în interesul Europei“. Însă în Germania există o opoziţie populară puternică faţă de tratatul de comerţ liber cu SUA. Baza electorală a social-democraţilor nemţi este constituită din oamenii sindicatelor. Pesimistul Gabriel a fost criticat aspru şi de şeful industriaşilor germani, Ulrich Grillo, care a spus că remarcile vicecancelarului social-democrat sunt „uimitoare”.

Divergeţe în rândul UE

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a spus luni că deşi tratativele comerciale iau în general mult timp, Bruxelles-ul face progrese „constante” în negocierile cu Statele Unite pe tema Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii. Schinas a mai spus că negocierile intră „într-o fază crucială”.Şi majoritatea celorlalte state membre UE, între care şi România, susţin TTIP.

După trei ani de negocieri UE şi SUA n-au reuşit să reducă marile diferenţe de opinie, inclusiv în ce priveşte siguranţa alimentară şi protecţia mediului, iar criticii spun că acordul va da prea multă putere companiilor supra- sau multinaţionale, în dauna consumatorilor şi a muncitorilor.

Suporterii pactului spun că va aduce beneficii economice pe ambele ţărmuri ale Atlanticului. „Ar fi mai bine pentru toată lumea să cădem de acord”, a spus în replică la declaraţiile lui Gabriel ministrul de externe din Lituania, Linas Linkevicius, adăugând că acordul va crea slujbe noi în ţările semnatare.

Agenţiile de presă scriu că soarta acordului transatlantic a fost complicată şi mai mult de Brexit, votul britanic pentru ieşirea din UE, şi este probabil ca negocierile să fie suspendate cel puţin până după alegerile din Statele Unite şi după cele de la anul din Germania şi Franţa.

În cadrul discuţiilor, până în urmă cu o lună, fuseseră eliminate, pe hârtie, 97% din liniile tarifare în comerţul transatlantic. Prin Parteneriatul Transtlantic, Europa doreşte o deschidere a pieţei americane pentru firmele din Uniunea Europeană, o reducere a birocraţiei pentru companiile de import-export şi reducerea sau eliminarea taxelor vamale pentru mărfurile exportate reciproc. Relaţiile transatlantice ar fi avut nevoie de un astfel de acord,  este scrie publicaţia portugheză „Publico“.

 „Într-un moment marcat de puterea crescândă a Chinei şi instabilitatea din Orientul Mijlociu, consolidarea relaţiilor transatlantice nu au fost niciodată mai important“.

România susţine TTIP

România susţine finalizarea negocierilor TTIP, recunoscând totodată dificultatea finalizării acestui proces sub presiune temporală - finalizarea mandatului actualei administraţii americane în toamna 2016 - şi presiune mediatică - acuzaţiile şi informaţiile apărute în presă, în ciuda deschiderii fără precedent demonstrate de partea europeană, prin  publicarea pe site-ul DG Trade a tuturor documentelor promovate de Uniunea Europeană, a unor rapoarte detaliate ale fiecăreia din cele 14 runde şi, în general, a oricăror evoluţii legate de acest proces. Din perspectiva României, însă, singurul element de presiune relevant este cel legat de substanţa viitorului acord, a precizat pentru Adevărul Biroul de Presă al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Astfel, prin directivele de negociere, adoptate în 2013 (document declasificat în octombrie 2014 şi disponibil la http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11103-2013-DCL-1/en/pdf) sunt stabilite principiile esenţiale ale viitorului acord (de exemplu acela al respectării principiului neafectării diversităţii culturale, inclusiv din perspectiva aplicării de către statele membre UE a politicilor în domeniul digital, respectiv cel al neafectării standardelor stabilite prin legislaţia europeană în materie de mediu sau sănătate la locul de muncă). 

Practic, procedura de negociere a unor astfel de tratate, prevăzută în Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, precum şi participarea statelor membre alături de Uniune (caracterul ”mixt” al viitorului acord), reprezintă garanţii suficiente pentru ne-intrarea în vigoare a unui tratat care să afecteze ordinea juridică europeană, dar şi interesele statelor membre.

Totodată, aceste mecanisme existente la nivel european, coroborate cu mecanismele interne – în cazul României  HG nr. 379/2013 – sunt de natură a asigura o colaborare şi informare constante ale statelor membre cu privire la evoluţiile procesului de negociere al TTIP. Învederăm că deciziile privind semnarea şi, ulterior încheierea (terminologie echivalentă ”ratificării” la nivel national) a TTIP, vor fi aprobate de Consiliul UE şi Parlamentul European. În paralel, datorită caracterului mixt al acordului, se va desfăşura procesul de ratificare la nivel national, conform legislaţiei române în materia tratatelor.

Ministerul român al  Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri precizează că procesul de negociere al TTIP este în curs, potrivit  procedurilor şi normelor europene, iar evaluările cu privire la impactul acestui acord nu au cum să aibă în vedere un text inexistent la acest moment, acestea au stat la baza orientărilor stabilite ulterior prin directive şi promovate de Comisia Europeană în negocieri.

De exemplu, propunerea UE privind instituirea unui sistem permanent de curţi privind reglementarea diferendelor în materie de investiţii (a se vedea documentul disponibil pe site DG Trade http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-6060_en.htm ) reprezintă, în opinia autorităţilor române, o propunere inovatoare, de natură a înlătura inclusiv reticenţele, manifestate din ce în ce mai pregnant, în cadrul opiniei publice faţă de mecanismele de reglementare a diferendelor prevăzute în acordurile ”clasice” de promovare şi protejare a investiţiilor, susţine Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.  

Calendarul politic, un obstacol pentru acordul TTIP

 Publicaţia belgiană De Tijd scrie că „pe ambele părţi ale Atlanticului, TTIP a devenit nevandabil politic“. Calendarul politic în Europa este un obstacol în calea TTIP: Anul viitor sunt alegeri atât în Franţa cât şi în Germania. 

De obicei, aceia care susţin acorduri de liberalizare a comerţului pierd voturi, este valabil şi pentru SUA. Donald Trump este un adversar declarat al acordului şi nici Hillary Clinton nu s-a remarcat până acum cu cine ştie ce declaraţii pro TTIP.  Chiar şi dacă ar fi pentru parteneriatul cu europenii, Clinton  trebuie să ţină seama în Campania elşectorală de reacţia multor susţinători ai fostul său rivalul din partid, democratul Bernie Sanders. 

Chiar dacă beneficiile liberalizării comerţului se traduc în mare parte  prin preţuri mai mici pentru consumatori, ei nu realizează legătura cu politica privin comerţul. Analiştii economici susţin că pentru Europa aflată oricum în criză, un blocaj al pieţei ar fi cea mai proastă variantă posibilă.