Uite flota, nu e flota... Despre eşecul administraţiei Iohannis

Preşedintele a plecat la Sofia să obţină flota, dar s-a întors înjoşit de răspunsul premierului Bulgar.

Încă un eşec înregistrat de administraţia prezidenţială, sau aşa se poate interpreta tentativa de a crea o flotă militară, sub egida NATO, la Marea Neagră. Acest lucru după ce premierul Bulgariei l-a întors din drum pe preşedintele Klaus Iohannis, din dorinţa de a păstra relaţiile prieteneşti cu Federaţia Rusă.

Este evident că din punct de vedere militar această propunere nu avea o încărcătură foarte mare. Din punct de vedere politic, o astfel de flotă ar fi arătat însă unitatea din interiorul statelor membre NATO, dar mai ales capacitatea celor din est de a se uni împreună în vederea acoperirii unor secesităţi de securitate comune.

În acest moment doar un singur stat contează din punct de vedere militar pe zona Mării Negre: Federaţia Rusă. Turcia se mai apropie de ceva cerinţe de securitate, dar celelalte state, printre care şi România, nu dispun de o reală flotă militară care să prezinte un pericol pentru Federaţia Rusă.

De altfel, militar vorbind, nici nu este nevoie de o forţă maritimă puternică la Marea Neagră, deoarece tehnologia de astăzi permite acoperirea acestui spaţiu cu uşurinţă şi dinspre partea continentală.

Însă o flotă comună la Marea Neagră ar fi atras într-o colaborare regională permanentă statele NATO cu acces la Marea Neagră. Nucleul ar fi fost reprezentat binenţeles de către flota Turciei, dar integrarea cu baza militară de la Kogălniceanu ar fi adus un spor de securitate.

Cel mai probabil că în cele din urmă, colaborarea se va realiza doar între singurele state care contează în regiunea Mării Negre, altele decât Federaţia Rusă, respectiv Turcia şi România.

Încercarea de a pune bazele unui astfel de demers par a fi eşuat, după ce administraţia prezidenţială a reuşit să facă din nou de ruşine România, plecând de acasă cu promisiunea unei asemenea flote comune, dar întorcându-se de la Sofia cu coada între picioare şi cu un discurs autist despre cum noi nu am înţeles bine  ceea ce s-a dorit a se spune.

Pare puţin probabil că preşedintele ar fi plecat în acea direcţie fără o promisiune clară de acceptare, dar cum de la oamenii lui Iohannis ne putem aştepta la orice...totul este posibil.

Însă trebuie să privim şi partea pozitivă a acestui demers. Bulgaria se dovedeşte a fi  o breşă în sistemul de securitate prin slăbiciunile clasei politice şi prin gradul ridicat de corupţie. Rusia se foloseşte de acest lucru pentru a finanţa persoane fizice şi entităţi politice, care dependente fiind de acest lucru, în momente cheie, reuşesc să blocheze, în numele ţării, acorduri care ar fi favorabile cetăţenilor bulgari.

În realitate discursul premierului bulgar ar trebui să ridice mari semne de întrebare la Bruxelles şi Wasghinton, dar şi la Sofia. Ar trebuie văzut dacă acest crez vine din dorinţa societăţii bulgare de a păstra bune relaţii cu Federaţia Rusă, sau din interese sau ambiţii personale. A avut premierul bulgar reprezentativitate?

Cine mai crede astăzi că bune relaţii cu Federaţia Rusă se păstrează fără a exista respectul faţă de sine, se înşeală amarnic. Federaţia Rusă nu respectă decât pe cei puternici. Poţi să te închini cât de jos doreşti, căci ţarul de la Kremlin nu te va lăsa până nu vei fi una cu pământul.