Uniunea Europeană se pregăteşte pentru posibilitatea unui Brexit fără acord. Care ar fi efectele

Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier,  a declarat duminică că Uniunea Europeană pregăteşte planuri  de urgenţă în eventualitatea ca negocierile pe tema unui acord Brexit cu Marea Britanie să se încheie fără un acord, informează  France 24. Analiştii au conturat câteva scenarii privind efectele unei ieşi a Marii Britaţii din Uniunea Europeană fără încheierea unui acord.

„Nu este opţiunea mea favorită. Ar însemna o întoarcere în urmă cu 44 de ani ", a declarat Barnier pentru  Le Journal du Dimanche.

"Însă este o posibilitate. Toată lumea are nevoie de un plan pentru asta, atât statele membre, cât şi lumea afacerilor. Iar noi ne pregătim din punct de vedere tehnic", a adăugat oficialul european.

Michel Barnier a dat vineri un ultimatum Marii Britanii, cerând Londrei să clarifice în cel mult două săptămâni problema datoriilor faţă de Uniunea Europeană, estimate a fi între 60 şi 100 de miliarde de euro, şi avertizând că, în caz contrar, Bruxellesul nu va iniţia curând negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit.

Dacă o soluţie pe tema datoriilor este găsită până la expirarea termenului limită anunţat de Barnier, atunci în luna ianuarie ar putea începe următoarea fază a negocierilor privind "un nou tratat, care ar dura cel puţin doi ani până să intre în vigoare", a completat negociatorul-şef al UE.

Factura Brexit, discutată mai târziu

Negociatorul-şef britanic pentru Brexit, David Davis, a declarat, citat de Reuters că Executivul de la Londra nu va avansa o sumă pe care o va plăti în contul aşa-numitei „facturi“ privind Brexitul, dar va accepta în schimb secvenţa negocierilor privind retragerea Marii Britanii din blocul comunitar cerută de Uniunea Europeană, adică stabilirea mai întâi a condiţiilor Brexitului şi apoi negocierea unui acord commercial.

„Am spus: Bine! vom merge pe această secvenţă, dar să nu vă imaginaţi că veţi primi o cifră sau o formulă (pentru factura Brexitului). Vom merge pe acest proces, dar nu veţi avea o cifră sau o formulă de calcul înainte de a trece la faza următoare. Şi ei au acceptat acest lucru“, a declarat David Davis. 

Întrebat în interviul acordat Sky News despre cererea ultimativă, negociatorul-şef britanic mai întâi a râs, iar apoi a spus că există un termen limită astfel încât să se poată avansa în negocieri, iar acest termen este decembrie, înaintea Consiliului European de iarnă. 

„În orice negociere fiecare parte încearcă să controleze calendarul discuţiilor. Adevăratul termen limită este, fireşte, decembrie (...) Contribuabilii britanici nu vor să cedăm pur şi simplu şi să renunţăm la miliarde de lire sterline.

Aşadar vom fi foarte, foarte atenţi, va fi nevoie de timp şi nu ne vom grăbi să dăm răspunsul potrivit“, a explicat David Davis, insistând astfel că guvernul de la Londra nu va da deocamdată un răspuns cu privire la factura Brexitului, respectiv suma pe care ar fi dispus să o plătească în contul angajamentelor asumate de Marea Britanie ca membru al UE, sumă despre care unele surse europene susţin că o estimează la 60-100 de miliarde de euro. 

Cei 27 de lideri ai statelor UE (fără Marea Britanie) şi-au dat la ultimul summit acordul pentru începerea pregătirilor interne în vederea demarării a ceea ce în poziţia de negociere a europenilor este descrisă drept a doua fază a negocierilor cu Londra, respectiv negocierea relaţiilor viitoare dintre UE şi Marea Britanie după data oficială a Brexit-ului, 29 martie 2019, în special un acord comercial şi eventual perioada de tranziţie de doi ani solicitată de premierul britanic Theresa May. 

Însă ei au amânat pentru summitul din luna decembrie decizia de a-l autoriza pe Michel Barnier să angajeze discuţiile privind această a doua fază înainte de a se înregistra progrese în cele trei dosare esenţiale pentru europeni, respectiv 'factura' Brexit-ului, drepturile cetăţenilor comunitari în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, Londra insistând în schimb că aceste două negocieri trebuie purtate în paralel. 

Dacă nu se vor înregistra „suficiente progrese“ în următoarele două săptămâni, atunci discuţiile privind viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie după Brexit vor fi amânate pentru anul viitor, a spus Barnier. În opinia sa, „unele progrese“ au fost consemnate şi după runda de negocieri încheiată vineri, în special în chestiunile tehnice, dar a estimat că încă nu se poate vorbi despre vreun avans major şi că de acum înainte trebuie luate şi decizii politice. 

Premierul Theresa May a asigurat deja că Marea Britanie va continua să contribuie la bugetul Uniunii Europene până în anul 2020, când se încheie ciclul bugetar de şapte ani al UE. Întrebat despre acest aspect, Michel Barnier s-a arătat nemulţumit că şefa executivului de la Londra nu a detaliat acest angajament. 

Drepturile cetăţenilor UE

Cât despre drepturile cetăţenilor UE în Marea Britanie, guvernul de la Londra şi-a prezentat miercuri planurile pentru un program de înregistrare a lor, propunând ca aceştia să beneficieze post-Brexit (de la data la care ieşirea din UE va fi efectivă) de o perioadă de graţie de doi ani în care pot aplica pentru obţinerea statutului de rezident, planuri calificate de negociatorul-şef european drept „clarificări utile ce constituie o bază bună pentru discuţiile viitoare“. 

În ceea ce priveşte problema frontierei nord-irlandeze, Michel Barnier a menţionat că trebuie găsite soluţii„tehnice şi legislative“ pentru ca între Irlanda şi Irlanda de Nord să nu apară o „frontieră dură“, în timp ce David Davis a admis că sunt necesare „soluţii specifice pentru circumstanţele unice ale Irlandei de Nord“, dar „aceasta nu poate să însemne crearea unei noi frontiere în interiorul Marii Britanii“. 

Efectele unui Brexit fără acord

Analiştii au conturat câteva scenarii privind efectele unei ieşi a Marii Britaţii din Uniunea Europeană fără încheierea unui acord.  

Astfel, fără un accord, exporturile britanice ajunse pe continent ar fi obligate să plătească taxe vamale şi TVA, iar în privinţa importurilor, mult mai numeroase, porturile britanice ar fi pur şi simplu copleşite prin introducerea de controale vamale. Agenţia Europeană a Medicamentului cu sediul la Londra se va muta, dar Marea Britanie va accepta  medicamentele produse în UE. Este incert însă dacă medicamentele produse în regatul Unit vor fi acceptate în mod automat în UE.

În plus, fără un acord global, Marea Britanie va trebui să negocieze acorduri bilaterale cu celelalte 27 de state, iar liniile aeriene britanice nu vor mai putea opera servicii între două state UE.

Dar  cel mai important efect ar fi sporirea preţurilor, din cauza tarifelor de import ce ar intra automat în vigoare, dat fiind că Marea Britanie importă circa un sfert din necesarul de alimente din UE.

Frontiera cu Republica Irlanda a devenit practic inexistentă după acordul de pace din 1998, dar revenirea la o frontieră  „dură“ ar crea mari dificultăţi, dat fiind traficul transfrontalier extrem de intens al persoanelor şi mărfurilor.