11 septembrie, o dată în istoria lumii. La noi începe şcoala...

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

11 septembrie a reprezentat în istorie o dată destul de importantă şi înainte de momentul tragic 11 septembrie 2001, care, de atunci se pare că a fost monopolizată de acesta. Multe personalităţi s-au născut, altele au decedat în această zi. Au fost evenimente tragice, dar şi multe evenimente fericite petrecute într-o zi de 11 septembrie.

M-am gândit să prezint doar acele evenimente care au legătură cu viaţa politică, militară, descoperiri ştiinţifice. Întâmplător, într-o astfel de zi începe şi şcoala în România.

La 11 septembrie 1853, au fost montate primele linii pentru telegraful electric, în Transilvania. În SUA, erau montate în acelaşi an, trei cabluri telegrafice, subacvatice, sub fluviul Mississippi.

La 11 septembrie 1877 (pe stil vechi era 30 august 1877 n.a.), vedea lumina zilei Felix Dzerjinski (1877-1926) creatorul CEKA, structura de informaţii sovietică, înlocuitoare a Okhranei ţariste, care avea să se transforme în NKVD, MGB şi, mai târziu în KGB.

La 11 septembrie 1878, România ridica Agenţia Diplomatică Română din Viena, la rangul de Legaţie, titularul Ion Bălăceanu devenind primul ambasador român al României independente, acreditat într-o capitală europeană.

Acum un secol, pe 11 septembrie 1917, se năştea Ferdinand Marcos (1917-1989), liderul Filipinelor, a cărui consoartă, Imelda a făcut deliciul presei mondiale, cu imensa ei colecţie de pantofi.

La 11 septembrie 1940, noul guvern instalat în România la 6 septembrie 1940 (bazat pe o alianţă între legionarii lui Horia Sima şi generalul Ion Antonescu, cu acceptul noului rege, Mihai I, fiul lui Carol al II-lea) a dizolvat „Partidul Naţiunii” fondat de fostul rege Carol al II-lea.

La 11 septembrie 1941, a fost pusă piatra de temelie a Pentagonului, clădire care şase decenii mai târziu, la 11 septembrie 2001, avea să fie lovită de un avion deturnat de terorişti islamici.

La aceeaşi dată, 11 septembrie 1941, era executat Cristian Rakovski (1873-1941), activist comunist bulgar care a operat şi în România, dar care a ajuns să lucreze ca diplomat sovietic, fiind apoi judecat, exilat, arestat, trimis în mai multe lagăre şi închisori sovietice. A fost executat, alături de alţi 156 deţinuţi politici, la Oriol, pentru „trădare”, în timpul epurărilor staliniste ordonate de Lavrenti Beria, epurări care au continuat şi după 22 iunie 1941, când Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică.

La 11 septembrie 1944, trupele germano-ungare din Banat şi Crişana au cedat teren în faţa trupelor române şi sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial .

La 11 septembrie 1945 începea Conferinţa Miniştrilor de Externe ai SUA; URSS, Marii Britanii (s-a încheiat la 2 octombrie 1945) au decis ca în Guvernul Dr. Petru Groza, instalat la 6 martie 1945, să fie incluşi şi câte un reprezentant al PNL şi PNŢ, pentru a fi organizate ulterior, alegerile legislative.

La 11 septembrie 1971, murea Nikita Sergheevici Hrusciov (1894-1971), liderul post-stalinist al URSS, trecut pe linie moartă în 1964. De numele său se leagă condamnarea „cu uşile închise” a stalinismului, la Congresul XX al PCUS din 1956, zdrobirea revoluţiei ungare din acelaşi an, dar şi detensionarea relaţiilor sovieto-americane, în urma crizei rachetelor din anul 1962.

La 11 septembrie 1973, Salvador Allende (1908-1973), lider socialist, ales democratic, în Chile, a fost dat jos printr-o lovitură de stat, de către generalul Augusto Pinochet (1915-2006), cel care va instaura o dictatură de dreapta, care va dura până în 1991. Nicolae Ceauşescu (1918-1989), liderul de atunci al României, se afla într-o vizită oficială în Ecuador. Ironia sorţii a făcut ca liderul român să fie informat de această situaţie de către redactorul şef al revistei „Lumea”, Ion Cârje. Acesta avea ordin de la Nicolae Ceauşescu să îl informeze personal despre orice ştire excepţională primită prin Telex, de la centrala Agerpres din Bucureşti. Acesta a intrat în timpul şedinţei oficiale şi i-a înmânat bileţelul lui Nicolae Ceauşescu. În delegaţie era şi generalul Ion Mihai Pacepa, care nu ştia nimic, deşi era şeful DIE. Pacepa nu i-a iertat niciodată lui Ion Cârje această „lovitură profesională”. Ion Cârje avea să piardă postul de redactor şef, a fost destituit şi din postul de conducere de la Agerpres, devenind simplu comentator de politică externă.

Nicolae Ceauşescu urma, peste două zile să viziteze Chile, dar delegaţia a fost stupefiată de faptul că liderul român a condamnat cu fermitate lovitura de stat din Chile şi asasinarea lui Salvador Allende. Ceauşescu a rămas în Ecuador, la Quito şi în cele două zile pe care urma să le aloce vizitei în Chile.

În 11 septembrie 1989, Ungaria, pe atunci republică populară, permitea turiştilor din fosta Republică Democrată Germană, veniţi în concediu, să treacă prin „Cortina de Fier”, adică să treacă liber frontiera cu Austria pentru a ajunge în Republica Federală a Germaniei.

La 11 septembrie 1991, George Bush Sr., preşedintele SUA, anunţa începutul Noii Ordini Mondiale, pe care o prezenta ca fiind una de succes.

11 septembrie 2001, a fost data atacurilor teroriste care au dus la distrugerea „Turnurilor Gemene”, World Trade Center, prin lovirea fiecăruia dintre acestea de către un avion de linie, avarierea Pentagonului, tot de către un avion de linie. Un al patrulea avion, care se pare că urma să lovească însăşi „Casa Albă”, reşedinţa Preşedintelui SUA, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii s-au luptat pentru a schimba sensul pe care teroriştii îl stabiliseră aeronavei de pe cursa United Airlines 93.

Analizele a tot ceea ce s-a petrecut la 11 septembrie 2001, dar şi după această dată au fost deja făcute de către mulţi analişti, astfel încât mă limitez să spun că după 2001 s-a declanşat războiul global împotriva terorismului, care continuă şi în prezent, după 16 ani.

Au urmat căderi de regimuri dictatoriale (Saddam Hussein, Muammar al Gaddafi, Hosni Mubarak), „primăvara arabă”, înfrângeri ale teroriştilor (talibanii din Afghanistan, însă unele nuclee tot mai rezistă şi azi), atentate sângeroase (organizate de Al Qaeda, de Statul Islamic) în Orientul Mijlociu, SUA, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană, războaie civile, precum cel din Siria, crize de proporţii, precum criza migranţilor din Nordul Africii, Orientul Mijlociu care au luat cu asalt Europa.

11 septembrie 2017 este data în care România cunoaşte începutul anului şcolar 2017-2018. Suntem generoşi dacă numim situaţia „dezastruoasă”. Potrivit oficialilor de la IGSU, mai mult de 10% din şcolile româneşti nu au autorizaţii de securitate la incendiu. Nu mai vorbim că şi în Bucureşti, sunt şcoli cu vestita „toaletă în fundul curţii”. Nu mai vorbim că nu ştie nimeni câte şcoli ar mai rămâne cu structura intactă în cazul unui cutremur. Nu ştie nimeni câte şcoli au reţeaua de alimentare cu apă, sistemul de termoficare şi reţeaua electrică în parametri normali. Elevii de clasa a V-a nu au manuale şcolare, în afara celebrului „manual de sport” şi a faimosului „compendiu”, prezentat cu atâta mândrie de parcă ar fi înscris la competiţia pentru Premiul Nobel. Aici, foştii activişti „pe linie de învăţământ” v-ar bate obrazul, dragi guvernanţi: chiar şi în 1989, elevii erau aşteptaţi în prima zi de şcoală cu manualele şcolare pe bănci!

Profesorii de la toate nivelurile nu şi-au primit majorările salariale pe care Liviu Dragnea, Lia Olguţa Vasilescu şi alţi oficiali pesedişti (sau să zicem „de partid şi de stat”?) le tot trâmbiţau în programul de guvernare.

De la 1 iulie 2017 s-a promis că măririle vor fi făcute la 1 ianuarie 2018, ba chiar s-a vehiculat şi data de 1 martie 2018! Voucherele de vacanţă, pentru bugetari sunt un vis frumos, de genul „cincinalul în patru ani şi jumătate”! Mergeţi înainte „tovarăşi”! Activiştii defunctului PCR, câţi mai trăiesc, sunt geloşi pentru cât de bine i-aţi copiat! Premierul PSD (probabil şi al Guvernului României) Mihai Tudose spusese că nu sunt bani pentru a se plăti profesorilor drepturile salariale câştigate în instanţe.

Deja Ministerul Apărării Naţionale se află într-o criză majoră, deoarece s-a anunţat că militarii nu îşi vor primi toţi banii la 15 septembrie 2017 ci, doar: „sumele aferente soldelor şi salariilor nete, fără contribuţiile individuale şi impozit, unde de asemenea sunt probleme. La aceeaşi dată vor fi achitate diurnele în valută cuvenite personalului aflat în misiuni externe (...) Între 21 şi 25 septembrie vor fi plătite contribuţiile angajatorului şi ale angajatului, dar şi impozitul pe venit. Celelalte drepturi salariale - normă de hrană, chirii etc - vor fi plătite „în jurul datei de 25 septembrie, după rectificarea bugetară”. ( ). Site-ul economica.net a prezentat recent un document în care se arăta că Ministerul Educaţiei va pierde 5% din buget la următoarea rectificare bugetară, adică 239 milioane lei.

Ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa, cunoscut pentru faptul că aparent ”vorbeşte gura fără el” a mai venit şi el cu o precizare: „Sunt bani de salarii, nu am înţeles de unde a apărut zvonul că nu ar fi. Ce s-a schimbat însă este faptul că norma de hrană nu se mai plăteşte în avans ca până acum. Problema de la MApN este că nu cheltuie pe investiţii banii acordaţi conform bugetului, adică 2% din PIB. Va fi foarte greu să-i cheltuie. Avem speranţa ca banii să fie cheltuiţi în special pe echipamente şi înzestrare”. Adică, s-ar părea că banii pentru normele de hrană şi chirii nu se vor mai achita în avans, ca până în prezent. Dar oare cine ştie dacă până la 15 septembrie cineva „de sus” nu mai spune „ceva” şi situaţia se schimbă, ca pe front „în orice moment”, vorba lui Napoleon Bonaparte.

Ca să închei pe o notă optimistă, am să îl citez pe Ion Creangă: „N-ar fi rău să fie bine în ţara asta”!

Menţionez că punctele de vedere prezentate în acest articol îmi aparţin şi nu reprezintă punctul de vedere al instituţiei în care îmi desfăşor activitatea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite