A treia generaţie de războaie informaţionale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
manipulare

Problema reacţiei la războiul informaţional este linia fină ce există între lucruri legitime, lucruri legale şi imorale şi lucruri ilegale în instrumentarul aferent.

Analiză realizată de Iulian Chifu*

Ştim chiar din definiţia conceptului, acolo unde prima dimensiune, de dezinformare, propagandă şi măsuri active are o componenţă legală, legitimă, ce frizează de cele mai multe ori libertatea cuvântului sau dreptul de asociere şi libera circulaţie a ideilor, principii şi valori pe care le apărăm pe deplin (dar care sunt speculate în această confruntare a societăţilor tocmai pentru că unii consideră aceste principii şi valori ca fiind vulnerabilităţi ale sistemului democratic care merită speculate şi folosite ca oportunităţi de a submina acest sistem).

Urmează apoi lobby-ul, legal, dar imoral, pentru că întotdeauna un formator de opinie e prezumat purtătorul ideilor şi analizelor sale independente, nu a unor mesaje pre-plătite de cumpărătorii audienţei şi credibilităţii sale. În fine, a treia componentă, operaţiuni psihologice, război de troli, abordări ale profundului emoţional şi catalizarea emoţiilor – care sunt profund ilegale şi parte a arsenalului legat direct de operaţiuni militare şi psihologice active.

Cambridge Analytica, like-ografie şi dezvoltări contemporane ale ţintirii individuale a subiecţilor electorali. Brexit şi Donald Trump Preşedinte

O altă problemă vine din faptul că o parte a instrumentarului războiului informaţional este utilizat de partide în campanii electorale. Mai mult, această a treia generaţie a războiului informaţional, care foloseşte la origine un instrumentar de marketing targetat şi definit la nivel individual, bazat pe preferinţe, a fost dezvoltat şi utilizat în campaniile pentru Brexit şi alegerea Preşedintelui Trump. Un instrumentar deţinut de compania Cambridge Analytica, a cărei activitate, pe această dimensiune, a fost interzisă în Marea Britanie.

Modelul de psihometrie OCEAN stă la baza clasificării personalităţilor şi comportamentelor şi a fost introdus pentru a aborda diferenţiat fiecare individ. Un model care căuta să evalueze oamenii pe baza a cinci trăsături ale personalităţii, cunoscute ca „Big Five”. Acestea sunt Deschiderea (cât de deschis eşti la noi experienţe?), Conştiinciozitatea (cât de perfecţionist eşti?), Extravertirea (cât de sociabil eşti?), Acceptabilitatea (cât de prevenitor şi cooperant eşti?) şi Nevrotismul (eşti uşor iritabil?). Pe baza acestor cinci trăsături – cunoscute şi sub acronimul OCEAN, după iniţialele de la termenii openness, conscientiousness, extroversion, agreeableness, neuroticism – putem realiza o evaluare relativ precisă a genului de persoană aflată în faţa noastră. Aceasta include necesităţile şi temerile ei, şi care este modul probabil în care va reacţiona[1].

La Universitatea Cambridge s-a dezvolta partea a doua a proiectului de cercetare care stă la baza identificării gusturilor şi opţiunilor fiecărei persoane şi modalităţii de accedere la aceasta. De la Psihometria lui Michael Kosonski[2] – cu relevanţă în vânzări şi marketing individual, personalizat, s-a ajuns la like-ografie, identificarea trăsăturilor personale – personalitate şi caracter – deci Big Five – OCEAN pe baza like-urilor date pe Facebook. Informaţiile electronice de preferinţe la acest nivel au dus la identificarea personalităţii şi, deci a modului de abordare pentru a putea vinde ceva, în funcţie de apetit. Era o chestiune pur de abordare, de tehnică folosind psihologia.

Kosinski şi echipa sa şi-au îmbunătăţit continuu modelul. În 2012, ei au dovedit că pe baza unei medii de 68 de like-uri date de un utilizator era posibil să îi ghiceşti culoarea pielii (precizie 95%), orientarea sexuală (precizie 88%), sau simpatiile pentru Partidul Democrat sau cel Republican (85%). Nu s-au oprit aici. Coeficientul de inteligenţă, convingerile religioase, ca şi consumul de alcool, de tutun sau de droguri etc. puteau fi şi ele determinate. Din date era posibil să deduci inclusiv dacă părinţii cuiva erau divorţaţi.

Eficienţa simulării lor era ilustrată prin cât de bine putea prezice răspunsurile unui subiect. Kosinski a continuat să lucreze la perfecţionarea simulărilor: în scurt timp a ajuns capabil să evalueze o persoană mai bine decât colegii de muncă ai acesteia, doar pe baza a zece like-uri pe Facebook. Şaptezeci de like-uri erau suficiente pentru a depăşi nivelul a ceea ce prietenii unei persoane ştiau despre aceasta, 150 – ceea ce ştiau părinţii şi 300 – ceea ce ştia despre ea partenerul său. Mai multe like-uri puteau depăşi chiar şi ceea ce o persoană credea că ştie despre ea însăşi.

Alexandr Kogan, de la Cambridge, a mutat întreaga afacere în spaţiul comunicării politice. Nivelul atins a fost acela de a cartografia TOŢI cetăţenii majori americani, stabilirea OCEAN şi crearea aplicaţiei de abordare a lor pe baza opţiunilor la vot şi influenţarea comportamentului pe termen scurt. Aşa a funcţionat şi la Brexit. Metodologia funcţionează pe alegeri dihotomice, împart spectrul opţiunilor între convinşi de o decizie, nedecişi dar înclinând spre aceeaşi decizie şi celelalte două categorii opuse, având drept scop influenţarea comportamentului celor favorabili opţiunii dorite şi sădirea dubiului sau menţinere acasă a celor indecişi dar optând mai degrabă spre varianta opusă, cu evitarea risipei de resurse pentru cei decişi deja pentru opţiunea contrară.

Rezultatul este o formulă de influenţare majoră, pe termen scurt şi mediu – 10-14 zile – dar cu impact foarte mare şi probabilitate crescută. A fost utilizată în două cazuri, în cazul campaniei din SUA, directorul Cambridge Analytica fiind Steve Bannon, până de curând consilierul de strategie al Preşedintelui Trump. Dar instrumentarul, cu efect psihologic major, are şi alte niveluri de modificare şi alterare de voinţă şi opţiuni, fiind în stare să identifice nu numai OCEAN şi caracteristicile psihologice, de caracter, ci şi comportamentul la un moment dat. Like-urile au fost abandonate, de la inventarea iPhone-ului şi telefoanelor inteligente, iar metoda identifică aceste caracteristici, cu grad mare de probabilitate (85-90-95%) doar din purtarea telefonului mobil şi acţiunile efectuate pe el.

Războiul informaţional, fără a fi un panaceu, creează efecte dintre cele mai importante, cu impact major.

Ca să realizăm nivelul de sofisticare al acestui instrument, dacă pleci la o negociere comercială, utilizatorul unui asemenea instrument determină modul de abordare şi din starea de spirit de moment, în funcţie de acţiunile desfăşurate pe telefon din dimineaţa respectivă, de până la momentul când ai ajuns la întâlnirea de afaceri. Despre efectul aplicării unui asemenea instrument, vă las să ghiciţi, el extinzându-se de la decizii şi alegeri de afaceri, la cele electorale şi la multe altele. E adevărat că instrumentarul are limitele şi erorile sale, dar s-a dovedit extrem de eficient ca element de influenţă, pe termen scurt.

Aici s-a ajuns cu instrumentarul de război informaţional de a treia generaţie, personalizat şi cu impact la nivel de Big Data, pe o întreagă populaţie adultă. Aceste instrumente trebuie să intre sub un studio important pentru a bloca efectele nocive şi influenţele nedorite, accesul la date atât de subtile şi la interpretările de această natură. Până la descoperirea pe deplin a efectelor acestor instrumente, a reglementărilor necesare, Războiul informaţional, fără a fi un panaceu, creează efecte dintre cele mai importante, cu impact major. Intrarea acestor elemente în spaţiul comercial, de business, unde pot fi procurate practic de oricine, creează frica şi reacţiile negative similare oricăror tehnici extrem de puternice şi de impact major care se pot aplica la scară largă la nivelul populaţiei, cu scenarii distropice lesne de desenat.

*Iulian Chifu este membru al Consiliului de Experţi LARICS.


[1] Evenimentul Zilei, Radu Pădure, Marele SECRET din spatele Victoriei lui Trump Insectarul DIGITAL de Oameni. O uluitoare OPERAŢIUNE de Penetrare a CREIERELOR americanilor; la evz.ro; apud The Guardian, 2015, Das Magazin, 2016
[2] Universitatea Cambridge, 2014, la Centrul de Psihometrie Kosinski;

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite