ANALIZĂ Cum au ajuns Iranul şi Arabia Saudită la un război rece INFOGRAFIE

Criza declanşată de demisia prim-ministrului libanez Saad Hariri este ultimul eveniment  adăugat rivalităţii crescânde dintre cele două puteri regionale din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită şi Iranul- care se confruntă prin interpuşi în Liban, Yemen, Irak şi Siria.

Arabia Saudită, campioana wahhabismului, doctrina riguroasă a Islamului, şi Republica Islamică Iran, şiită, au întrerupt relaţiile diplomatice în 2016 şi, în lupta lor pentru influenţă, au sprijinit tabere  rivale în Liban, Irak, Siria şi Yemen. Începând cu 4 noiembrie, tensiunea dintre cele două ţări a fost reaprinsă de demisia primului ministru libanez Saad Hariri, care din Riad a acuzat Iranul că influenţează Beirutul  prin intermediul mişcării Hezbollah, sprijinită de Teheran. 

Lucrurile au degenerat şi mai mult după ce prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salmane a acuzat Iranul că a atacat Arabia Saudită , învinuind Teheranul pentru un atac cu rachetă al rebelilor houthi din Yemen, ce a fost din fericire interceptată de apărarea  Riadului. Teheranul a negat orice implicare şi le-a cerut saudiţilor să nu se joace cu focul şi să se ferească de „puterea“ iraniană, scrie „Le Figaro“.

De unde vine rivalitatea Iran-Arabia Saudită

Dincolo de antagonismul istoric dintre persani şi arabi, rivalitatea dintre Riad şi Teheran fost exacerbată în 1979 de revoluţia iraniană şi apariţia Republicii Islamice, care a transmis un mesaj revoluţionar de emancipare populară şi anti-american , perceput ca o ameninţare de monarhia conservatoare saudită aliată cu Statele Unite.

 Riadul a fost unul dintre principalii finanţatori ai lui Saddam Hussein în timpul războiului dintre Irak şi Iran (1980-1988). Odată cu slăbirea Irakului după Războiul din Golf (1991), Arabia Saudită şi Iranul devin „cele două puteri regionale principale“ care se luptă pentru supremaţie geostrategică, spune Clément Therme, cercetător la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS). 

Riadul consideră influenţa regională crescândă a Iranului – odată cu războailele din Irak şi Siria şi continuarea programului balistic -  drept o ameninţare la adresa securităţii proprii. Pentru Iran, care s-a văzut  înconjurat de baze americane şi ameninţat de arsenalele vecinii săi, dezvoltarea programului de rachete este pur defensiv.

Ce factori favorizează tensiunile

„Prima cauză a tensiunilor actuale este legată de confruntarea prin interpuşi dintre Iran şi Arabia Saudită“, a declarat Therme, dând ca exemplu teatrele de război din Irak, Siria şi Yemen. Pentru Max Abrahms, profesor la Universitatea de Nord-Vest din Boston şi specialist în problemele de securitate internaţională, „rivalitatea saudito-iraniană a devenit şi mai accentuată “ odată cu slăbirea recentă a grupării jihadiste Statul Islamic în Irak şi Siria.

Această competiţie „a devenit principiul organizator al alianţelor în Orientul Mijlociu, reamintind de Războiul Rece care a împărţit ţările în două tabere", a subliniat Therme. Acesta mai spune că „venirea  lui Donald Trump la preşedinţia Statelor Unite a eliberat energiile anti-iraniene din Peninsula Arabică “deoarece Washingtonul a preluat cauza (...) aliatului saudit“ şi în defavoarea Iranului. 

O atitudine americană tranşantă în faţa Iranului , alta faţă de abordarea administraţiei lui Barack Obama (2009-2017), marcată de semnarea unui acord istoric privind nucleul iranian, a accentuat acestă luptă.

Ce rol joacă clivajul dintre şiiţi şi sunniţi

Aceste tensiuni religioase între cele două ramuri principale ale Islamului –suniţi- şiiţi -  „au apărut ca un parametru important al rivalităţii Iran-Arabia Saudită“, după invazia SUA din Irak în 2003, care a adus şiiţii la putere în Bagdad, „dar mai ales după primăvara arabă din 2011“ observă Clement Therme.

 „Statele arabe au devenit vulnerabile, iar Iranul a fost atunci definit ca principala ameninţare la adresa stabilităţii regionale", a adăugat el, referindu-se la sprijinul ferm al Teheranului faţă de cererile marilor minorităţi şiite de pe tetitoriul monarhiilor din Golf.

Cum poate evolua criza

„Arabia Saudita va încerca să folosească cel mai recent incident, cel a rachetei trase de Houthi din Yemen, pentru a câştiga sprijin pentru impunerea unor sancţiuni suplimentare Iranului pe motiv de continuare a programului de rachete“, a declarat Graham Griffiths, analist la un o companie de consultanţă privind controlul ruiscului. 

Dar „izbucnirea unui conflict regional mai larg este puţin probabilă“, spune el. „Riscul de escaladare pare să fie atenuat de teama unui război“, consideră de asemenea Clement Therme, reamintind că „Iranul are experienţa dureroasă“ a războiului cu Irakul. În ceea ce priveşte Arabia Saudită, aceasta „este împotmolită în Yemen“, unde s-a angajat din martie 2015 în fruntea unei coaliţii militare pentru a opri avansarea rebelilor Houthi.

Pentru Eurasia Group, firmă de consultanţă pe riscul politic, „retorica saudită nu reflectă neapărat interesul pentru război“. Dar argumentul „naţionalist“ împotriva Iranului ar putea fi manipulat de către prinţul moştenitor  în bătălia internă care zguduie regaul ultra-conservator  pentru consolidarea puterii.