ANALIZĂ SUA provoacă Rusia şi Turcia în Siria

Războiul din Siria a intrat într-o nouă fază după ce SUA au anunţat că vor crea o forţă militară de graniţă, de circa 30 de mii de oameni, făcând parte din miliţiile care luptă împotriva regimului Assad şi a organizaţiei teroriste a Statului Islamic şi dominată de miliţii kurde. Rusia, Turcia şi Siria au criticat planurile Washingtonului.

Rusia a avertizat că înfiinţarea acestei noi forţe de graniţă riscă să „rupă” unitatea Siriei, în timp ce preşedintele turc Erdogan a afirmat că Statele Unite s-ar pregăti să pună „o forţă teroristă ” la graniţa ţării sale cu Siria. 

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a criticat planurile SUA de a ajuta grupările rebele din Siria în stabilirea de zone sigure.

Acest lucru ar constitui o piedică în calea preluării controlului asupra zonelor ce se învecinează cu Turcia şi Irak, a declarat Lavrov în timpul conferinţei sale anuale, organizată în mod tradiţional la începutul fiecărui an la Moscova.

„Anunţul că aceste zone vor fi controlate de grupări conduse de SUA, cu forţe de peste 30.000 de militari, stârneşte îngrijorarea că a început o cursă pentru divizarea Siriei", a spus Lavrov, citat de dpa.

Potrivit lui Lavrov, acţiunile Washingtonului influenţează în mod negativ situaţia din Siria. „Acţiunile pe care le urmărim astăzi arată că SUA nu doresc menţinerea integrităţii teritoriale a Siriei“, a subliniat Lavrov, citat agenţia de presă TASS.

De asemenea, şeful diplomaţiei ruse a declarat că sunt tot mai multe suspiciuni legate de legătura pe care SUA o are cu gruparea teroristă Jabat al-Nusra. Lavrov nu a exclus faptul că SUA doar vorbesc despre necesitatea contracarării acestei grupări, în timp ce în realitate o protejează, pentru a o folosi în scopuri proprii, informează agenţia de presă rusă.

Ministrul de externe al Rusiei a subliniat importanţa Congresului de dialog naţional pentru soluţionarea problemei siriene, congres ce va avea loc la sfârşitul lui ianuarie la Soci. Lavrov a precizat că acest congres nu contravine activităţii pentru reglementare a situaţiei din Siria care este desfăşurată de ONU, ci dimpotrivă, este menit să susţină aceste eforturi. 

Erdogan ameninţă că intervine militar

Preşedintele Turciei a fost şi mai vehement. El  a avertizat că ar putea lansa un atac împotriva miliţiilor kurde din nordul Siriei.

Recep Tayyip Erdogan, a ameninţat luni că „va ucide din faşă“ forţa frontalieră pe care Washingtonul intenţionează să o înfiinţeze în Siria, forţă formată în special din combatanţi kurzi, pe care Ankara îi consideră „terorişti“, informează  AFP.

„America a recunoscut că este pe cale să constituie o armată teroristă la frontiera noastră. Ce ne revine nouă, celorlalţi, este să ucidem din faşă această armată teroristă“, a declarat Erdogan în timpul unui discurs înflăcărat, la Ankara.

Purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, a acuzat SUA că, prin constituirea acestei forţe frontaliere, „se joacă cu focul“.

Preşedintele turc a atenţionat luni că forţele armate ale Turciei sunt „gata să lanseze o operaţiune în orice moment“ împotriva bastioanelor YPG din Afrine şi Minbej, în nordul Siriei.

„Pregătirile sunt terminate, operaţiunea poate începe în orice moment“, a afirmat Erdogan, adăugând că „operaţiunile vor continua până când nu va rămâne niciun terrorist“

Turcia a lansat o primă ofensivă în nordul Siriei în august 2016, pentru a-i respinge spre sud pe jihadiştii din SI, dar şi pentru a contra expansiunea teritorială a miliţiilor kurde.

Dacă Turcia vede în YPG nişte „terorişti“, SUA consideră această forţă una dintre cele mai eficiente în lupta la sol împotriva SI în nordul Siriei.

Susţinute de aviaţia coaliţiei internaţionale, FDS au fost astfel vârful de lance în recucerirea, anul trecut, a oraşului Raqqa, bastion al SI în nordul Siriei.

Această divergenţă cu privire la miliţiile kurde a contribuit puternic la tensionarea relaţiilor dintre Turcia şi SUA, altfel aliate în cadrul NATO.

Preşedintele turc somează NATO să ia atitudine contra SUA

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a sesizat Alianţa Nord-Atlantică în legătură cu iniţiativa Statelor Unite de a înfiinţa un contingent kurd în Siria, pe care liderul turc îl consideră "armată teroristă", informează Associated Press.

 Recep Tayyip Erdogan cere Alianţei Nord-Atlantice să ia poziţie împotriva Statelor Unite din cauza planului de creare a unei forţe de 30.000 de militanţi kurzi.

"Hei, NATO! Sunteţi obligaţi să luaţi atitudine împotriva celor care încalcă frontierele statelor membre", a declarat Recep Tayyip Erdogan.

Kurzii sunt gata să-şi apere teritoriul

Forţele kurde din nordul Siriei vor "curăţa" zona de "flagelul" turc, a declarat Sipan Hemo, liderul miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG), după ce liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a ameninţat că va lansa o operaţiune militară împotriva kurzilor sirieni, informează postul France 24.

 Hemo a declarat într-un interviu pentru agenţia kurdă de ştiri ANF că miliţia YPG este pregătită să apere nordul Siriei în faţa eventualei ofensive turce.

"Forţele noastre vor reuşi să cureţe zona de flagelul de Erdogan la fel cum am reuşit să o curăţăm de Daesh", a afirmat liderul kurd, folosind acronimul în limba arabă pentru reţeaua teroristă Stat Islamic.

"Aşa va fi războiul în Afrin", a adăugat Hemo.

"Vom dejuca planurile spurcate ale lui Erdogan. Vom transforma aceste planuri în victorii majore pentru poporul acestei regiuni, pentru kurzi, sirieni şi turci", a făgăduit liderul YPG.

"Forţa de securitate frontalieră" va număra aproximativ 30.000 de oameni

Coaliţia condusă de Washington pentru lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI) a anunţat duminică înfiinţarea acestei „Forţe de securitate frontalieră“, formată în parteneriat cu combatanţi kurzi şi arabi. Obiectivul este de a  „împiedica resurgenţa Statului Islamic“, potrivit coaliţiei, care îi susţine militar în Siria pe combatanţii kurzi şi arabi din cadrul Forţelor Democrate Siriene (FDS).

Forţa frontalieră, formată din 30.000 de oameni, ce se va constitui „pe parcursul anilor următori“, va fi compusă pe jumătate din membri ai FDS, iar restul efectivelor vor fi recruţi noi.

FDS sunt dominate de Unităţile pentru apărarea poporului kurd (YPG), o miliţie kurdă considerată de Turcia o extensie în Siria a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie kurdă ce duce din 1984 un sângeros război de gherilă împotriva regimului de la Ankara.

Duminică , forţele turce desfăşurate de-a lungul frontierei cu Siria au atacat din nou cu proiectile oraşul Afrin, din nordul acestei ţări şi aflat sub controlul miliţiilor kurde, pentru a doua zi consecutivă, relatează dpa.

Potrivit agenţiei de presă Anadolu, „focul de artilerie grea“ al armatei turce a ţintit poziţiile Partidului Uniunii Democratice (PYD), principala formaţiune a kurzilor sirieni, care domină zone din nordul Siriei.

Atacul asupra oraşului Afrin a început sâmbătă la scurt timp după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că îi va „zdrobi“ pe luptătorii kurzi din nordul Siriei, sprijiniţi de SUA, şi le-a cerut să se predea.

Erdogan a confirmat de asemenea că armata turcă „a finalizat pregătirile“ pentru a lansa o ofensivă la graniţă, declarând că este hotărâtă să preia Afrin şi Minbej, două fortăreţe ale luptătorilor kurzi. Operaţiunea ar putea începe oricând. Şi apoi  va veni rândul altor regiuni “, a tunat preşedintele turc.

„Afrin este o regiune kurdă şi suntem gata să o apăram“, spune Saleh Muslim, lider kurd sirian. El a precizat că nu crede în iminenţa acestei posibile ofensive oficiale. „Strategia Ankarei este mai degrabă să schimbe echilibrul demografic al regiunii în favoarea arabilor. Dar această strategie va eşua“, a mai precizat  Saleh Muslim.

Turcia controlează circa 2.000 de kilometri pătraţi în nordul Siriei în urma unei operaţiuni transfrontaliere lansate în 2016 şi numite „Scutul Eufratului“.

Coaliţia condusă de SUA controlează 25% din teritoriul Siriei

În acest moment, coaliţia condusă de Statele Unite împotriva organizaţiei teroriste a Statului Islamic controlează un teritoriu care se învecinează cu Turcia la nord, Irak la est şi trupele regimului sirian, susţinute de Rusia, la vest. Statele Unite nu au reacţionat direct la acuzaţiile Rusia sau Turciei, dar coaliţia pe care o conduce în Siria şi care controlează acum circa 25% din teritoriul acestei ţări a precizat că scopul noii forţe din zona de graniţă este de a împiedica revenirea miliţiilor Statului Islamic.

Emisari ai Armatei Siriene Libere, la Washington

Emisari ai Armatei Siriene Libere (FSA) au cerut oficialilor americani în cadrul unei întrevederi la Washington reluarea programului suspendat de ajutor militar al CIA pentru contracararea influenţei Iranului în Siria, au informat surse din opoziţia siriană, relatează Reuters.

Mustafa Sejari, un important oficial al FSA, a declarat că emisarii sirieni le-au explicat oficialilor americani impactul negativ al deciziei preşedintelui Donald Trump de anul trecut de a stopa echiparea şi pregătirea anumitor grupări rebele siriene.

Oficiali americani au sugerat că decizia lui Trump a fost determinată de dorinţa de a se concentra pe lupta împotriva militanţilor Statului Islamic, precum şi pe îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia, dar şi de lipsa rezultatelor obţinute în urma sprijinului acordat de CIA pentru FSA.

„Noi susţinem declaraţiile preşedintelui Trump în legătură cu necesitatea de a contracara hegemonia iraniană în regiune. Este timpul să transformăm cuvintele în acţiune. Până acum, pe teren, miliţiile iraniene s-au extins fără o rezistenţă serioasă“, a declarat Mustafa Sejari prin telefon de la Washington pentru Reuters.

„Cu fiecare declaraţie a SUA despre necesitatea de a contracara influenţa iraniană, Iranul şi-a extins influenţa în Siria, în timp ce forţelor moderate susţinute de Washington li s-au redus ajutoarele şi sunt slăbite“, a mai spus Sejari.

„Am cerut reluarea ajutorului şi am explicat pericolele care există dacă forţele FSA moderate sunt lăsate fără sprijin“, a mai spus el.

Sejari a declarat că la discuţiile cu delegaţia rebelilor sirieni au participat membri ai Congresului SUA şi oficiali de la Casa Albă.

Un alt membru al delegaţiei a declarat pentru Reuters sub rezerva anonimatului că oficialilor americani li s-a atras atenţia că lipsa de acţiune a SUA în Siria va permite Iranului şi aliaţilor săi regionali să recreeze un coridor terestru care leagă Teheranul, Bagdadul, Damascul şi Beirutul - adesea numit „semiluna şiită“ de duşmanii regionali ai Iranului.

Opoziţia siriană cere intevenţia SUA şi UE pentru a pune presiune pe Bashar al-Assad, Rusia şi Iran

Nasr Hariri, negociatorul şef al opoziţiei siriene, a cerut, marţi, SUA şi UE să intervină pentru a intesifica presiunile asupra regimului condus de Bashar al-Assad, Rusiei şi Iranului pentru ca acestea să se întoarcă la negocieri pentru încheierea conflictului din Siria, relatează Reuters. 

 ”Este timpul ca preşedintele Donald Trump, cancelarul Angela Merkel şi premierul Theresa May să spună stop. Este timpul ca Trump, Merkel şi May să intensifice presiunile şi să îndrume comunitatea internaţională să găsească o rezolvare autentică pentru situaţia din Siria”, a declarat Hariri.

Negociatorul şef al opoziţiei siriene a precizat că dacă SUA şi puterile Uniunii Europene nu intensifică presiunile asupra regimului condus de Bashar al-Assad şi asupra aliaţilor săi de la Moscova şi Teheran, atunci majoritatea civililor sirieni vor avea în continuare de suferit.

Assad încurcă planurile Rusiei şi Turciei 

Complexitatea situaţiei din Siria este dată şi de interesele divergente ale statelor care se află implicate în acest război. Astfel, şeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu , a declarat că ofensiva forţelor guvernamentale siriene contra poziţiilor rebelilor din provincia Idlib, din nord-vestul Siriei, ameninţă eforturile comune ale Turciei, Rusiei şi Iranului în vederea instaurării păcii în regiune, transmite Reuters.

Ministerul de Externe turc i-a convocat recent pe ambasadorii Rusiei şi Iranului la Ankara pentru a le prezenta o notă de protest contra operaţiunilor militare în desfăşurare în Idlib, a explicat Cavusoglu într-o întâlnire cu jurnalişti germani desfăşurată în staţiunea turcă Antalya.

„Le-am reamintit că Rusia şi Iranul sunt garantele puterilor regimului sirian“, a spus oficialul turc.

Turcia are trupe staţionate în Idlib - singura provincie siriană încă aflată sub controlul rebelilor - ca parte a unui acord convenit anul trecut cu Moscova şi Teheranul de a transforma această provincie într-o „zonă de detensionare“.

„Regimul sirian a încălcat încetarea focului, a atacat şi a ucis oameni nevinovaţi. Dacă lucrurile vor continua în acest fel, procesul Astana şi posibilul proces Soci vor fi subminate“, a subliniat Mevlut Cavusoglu.

În luna decembrie, Rusia, Turcia şi Iranul au decis să organizeze pe 29-30 ianuarie acest an, în staţiunea rusă Soci, un aşa-numit „Congres al poporului sirian“, unde reprezentanţi ai diverselor facţiuni din Siria vor analiza căile de soluţionare a conflictului. Kurzii sunt absenţi din procesul politic lansat de Moscova, în paralel cu discuţiile asupra Siriei de la Geneva. 

„Toata lumea se teme de Marele Sultan, inclusiv de ruşi“, a declarat liderul kurzilor sirieni Saleh Muslim, referindu-se la preşedintele turc, pentru a explica absenţa.

Provincia siriană Idlib, situată la frontiera cu Turcia, care se teme de un aflux de refugiaţi, este singura care a scăpat în totalitate controlului din partea Damascului şi este dominată de Jabhat Fateh al-Sham, fostul Front al-Nusra.

La jumătatea lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o retragere parţială a trupelor ruse desfăşurate în Siria din septembrie 2015 în sprijinul forţelor lui Bashar al-Assad, apreciind că misiunea a fost „îndeplinită în mod strălucit“.

Armata rusă va păstra în Siria un Centru de reconciliere a beligeranţilor, trei batalioane de poliţie militară, precum şi baza aeriană de la Hmeimim şi pe cea navală de la Tartous, situate în vestul Siriei.