Andrei Manolescu: ISIS şi maţele încurcate din Orientul Mijlociu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Membri ai grupării „Statul Islamic în Irak şi Levant”, defilând pe străzile oraşului sirian Raqqa FOTO Reuters
Membri ai grupării „Statul Islamic în Irak şi Levant”, defilând pe străzile oraşului sirian Raqqa FOTO Reuters

Recenta ocupare a unei părţi a Irakului de către gruparea intitulată „Statul Islamic în Irak şi Levant” (ISIS sau SIIL) a scos la iveală cît de complicate sînt lucrurile cînd e vorba de zona în discuţie.

Gruparea amintită are drept ţel declarat un deziderat istoric al suniţilor: instituirea unui mare califat islamic (despre suniţi am putea spune că sînt  ramura principală a islamului, cu cei mai mulţi aderenţi).

În Irak suniţii sînt însă minoritari, majoritari fiind şiiţi (o altă ramură importantă a religiei musulmane) care controlează şi guvernul de la Bagdad condus de Nuri al-Maliki, instalat cînd trupele americane erau încă prezente în Irak.

Majoritar sunită e zona de unde provenea Saddam Hussein, în al cărui regim (chiar dacă religia aparent nu conta) cercurile conducătoare erau în cea mai mare parte sunite.

Republica Iraniană islamică vecină, cu populaţie  majoritar şiită, nu vede cu ochi buni ofensiva sunită a grupării ISIS. E o situaţie în care, în  mod paradoxal, interesele americane se întîlnesc cu cele iraniene, în ciuda vechii şi puternicei adversităţi existente între cele două ţări încă de la căderea şahului din 1979, adversitate alimentată în ultimii ani şi de suspiciunile că Iranului încearcă să producă arme nucleare (Iranul fiind supus sancţiunilor occidentale şi americane pentru netransparentele sale activităţi nucleare).

În altă ordine de idei, Iranul susţine guvernul sirian al lui Bashar al-Assad, dezagreat de Statele Unite şi de comunitatea internaţională pentru războiul pe care l-a pornit împotriva propriei populaţii. Gruparea ISIS care acum a ocupat zone şi oraşe din nordul Irakului îşi are rădăcinile în Siria, unde luptă tocmai împotriva guvernului condus de Bashar al-Assad, pe care, cum spuneam, nici americanii nu-l agrează.

Dacă în această ciorbă îi mai amestecăm şi pe kurzii care trăiesc în nord-estul Irakului, în nord-estul Siriei, în sud-estul Turciei şi nord-vestul Iranului, cu relaţiile istorice dificile  dintre ei şi ceilalţi, lucrurile se complică şi mai mult.

Citeşte continuarea pe dilemaveche.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite