Ankara sub teroare. Până când?

Atentat Ankara FOTO AP

Titlul de mai sus nu trebuie considerat a fi unul de film. Totul este cât se poate de real. Turcia înseamnă pentru noi istorie, cultură, tradiţie. Turcia a făcut în trecutul nu foarte îndepărtat eforturi greu de imaginat de un european sceptic, pentru a veni către vest. Pentru a încerca să se integreze valorilor europene. Mulţi dintre români tind către vest, dar mergem în est. Zeci de mii de români merg anual în vacanţe în Turcia.

Acolo există două dintre cele şapte minuni ale lumii, există vestigii ale antichităţii, există Troia, există urme ale civilizaţiei hitite, creştinătatea este strâns legată de teritoriul Turciei de azi, Consiliul de la Niceea, Sfânta Sofia, Islamul, Imperiul Otoman cât şi tradiţiile împletite cu înzestrarea geografică (patru mări, munţi). Azi avem în faţă o Republică construită de Atatürk, a cărei populaţie este compusă din turci şi kurzi ca principală minoritate.

Turcia de azi s-a îndepărtat de perioada în care economia creştea galopant, iar atentatele PKK-ului deveniseră amintiri. În apropierea Statului Islamic, confruntată cu vechea problemă kurdă, relaţiile încordate cu Rusia cât şi situaţia neclară din interior au transformat Turcia într-un stat tipic oriental. În clasamentul libertăţii presei se situează pe locul 149 din 180. În ultimele cinci luni au murit 167 de oameni. Atentatele cu bombă s-au apropiat din ce în ce mai mult de centrul Ankarei.

Cu toate că în momentul de faţă situaţia politică este aşa cum şi-a dorit preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan (guvern propriu) - opoziţia inexistentă - s-ar putea crede că alegătorii au ales un partid, un guvern, un preşedinte, iar instabilitatea şi securitatea propriilor cetăţeni ar trebui să fie ultima preocupare a conducătorilor turci.

Cu toate acestea, în sud-estul Turciei (zona kurdă) zona este nesigură de multă vreme, iar atentatele din Ankara şi Istanbul au arătat tuturor că Turcia este incapabilă să se lupte cu terorismul. Nicio demisie, nicio schimbare! Doar regrete!

După ultimul atentat din capitala turcă, preşedintele a venit cu propunerea de a extinde interpretarea conceptului „terorist” prin includerea simpatizanţilor grupurilor radicale, a jurnaliştilor: "Pot fi şi ziarişti, deputaţi sau reprezentanţi ai societăţii civile"[1]. Cu siguranţă că oricine îşi doreşte poate deveni terorist, doar că această declaraţie trebuie subliniată şi trebuie scos în evidenţă că apar două noi concepte şi anume, gruparea teroristă fără arme şi denumirea de gruparea individuală (formată dintr-o singură persoană). Alături de o altă propunere - ”suspiciune rezonabilă” - se creează un precedent periculos.

Această propunere nu este întâmplătoare ci vine în ajutorul statului.  Orice opozant care poate întreba de ce nu demisionează preşedintele poate fi considerat pro PKK, implicit terorist. Orice ziarist care critică guvernul, preşedintele, cu alte cuvinte, cel care îşi face treaba poate fi anchetat, închis. Aseară, târziu, a venit decizia unui tribunal 3 profesori universitari din ”lotul” celor peste 1000 au fost arestaţi pentru că au semnat o declaraţie prin care se dezic de ceea ce se întâmplă în Turcia şi fac apel la Pace.

Seher Çağla Demir (FOTO) este unul dintre teroriştii atacului. Studenta în vârstă de 22 de ani s-a alăturat PKK din 2013. Bărbatul care a însoţit-o nu a fost încă identificat. Nici nu prea contează foarte mult numele acestora, ci cred că mult mai utilă ar fi anihilarea grupării acestora.

Antagonismul a atins cote alarmante. Kurzii sunt văzuţi la grămadă ca terorişti de către turci.

Nu am putut înţelege cum un stat, putere regională ca Turcia, dotat cu tehnică militară de ultimă generaţie nu poate preveni aceste atentate. De ce nu luptă până la capăt împotriva acestei grupări PKK şi tot timpul se pierde în detalii chiar semnificative, dar nu capitale. Zilnic au loc ciocniri ale Poliţiei cu militanţi PKK, zilnic pe lângă aceşti terorişti mor oameni nevinovaţi, soldaţi, poliţişti. Teama şi panica domină societatea.

Ieri spre exemplu, un şofer care traversa podul Bosfor, pod ce leagă cele două continente pe care se află Istanbulul, vital pentru circulaţia oraşului, a rămas fără benzină. S-a urcat într-o maşină pentru a merge după combustibil fără a bănui că autorităţile, suspecte, au închis traficul blocând circulaţia marii metropole iar specialişti ai poliţiei au venit pentru a efectua controale[2]. Din fericire nu a fost nicio bombă. Tot ieri a existat o falsă alarmă şi pe ruta Hanovra - Istanbul a companiei Turkish Airlines.

Tot ieri, ambasadorul german la Ankara a făcut un apel către cetăţenii săi să rămână în case, iar daca au ieşit să se întoarcă. Grădiniţele, şcolile germane au fost închise. Un mesaj destul de îngrijorător a fost transmis şi de către Ambasada Statelor Unite în care îşi sfătuia cetăţenii să evite locurile aglomerate şi să-şi schimbe traseele.

Aceste atentate, această tensiune ce domină societatea turcă va provoca şi mai multă nesiguranţă care se va răsfrânge şi asupra economiei. Mai mult ca sigur, mulţi dintre turişti vor evita Turcia în acest an. Ruşii, principalii turişti, se vor vedea nevoiţi a alege alte destinaţii din cauza tensiunilor dintre state.

O Turcie instabilă înseamnă o Europă instabilă

Poartă a Orientului cum i se mai spune, Turcia joacă şi rolul tampon dintre cele două continente. Aşa a devenit statul cu un un rol primordial în ecuaţia valului migrator ce pândeşte Europa. Liderii europeni nu foarte interesaţi de situaţia de-a dreptul explozivă cu care se confruntă Turcia cât şi vecinii săi, devin foarte interesaţi, mai ales în preajma alegerilor, de cum să evite fenomenul migraţiei. Conştientă de rolul său, Turcia, pe lângă banii ceruţi, doreste atat ridicarea cât mai urgentă a vizelor pentru U.E cât şi reluarea cât mai rapid a negocierilor privind aderarea.

Noroc cu vizita plimbăreţului nostru preşedinte care în data de 23-24 martie va efectua o vizită oficială în Turcia[3]. În acest mod va da dovadă de curaj, fiind unul dintre liderii europeni care va vizita Turcia, aflată azi, din păcate într-o stare de nesiguranţă.

O ecuaţie greu de rezolvat. Se pare că necunoscuta este numărul victimelor, în timp ce constanta este clasa politică.

[1] http://www.mediafax.ro/externe/recep-erdogan-sfera-conceptului-terorist-trebuie-extinsa-prin-includerea-oricarui-sustinator-pot-fi-si-ziaristi-sau-deputati-15107441

[2] http://www.haberler.com/bogazici-koprusu-nde-anadolu-da-avrupa-8261797-haberi/

[3] http://www.hayat.ro/haber/cumhurbaskani-iohannis-turkiyeye-gidiyor-848.html