Cât vor rezista cei mai puternici lideri ai lumii INFOGRAFIE

Cu excepţia Statelor Unite, conducătorii unora dintre cele mai puternice state ale lumii sunt autocraţi sau cu tendinţe autoritariste, peocupaţi să-şi conserve puterea dacă se poate pe viaţă.

Drepturile politice şi libertăţile civile din întreaga lume s-au deteriorat în 2017 la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, potrivit Freedom House . Din 2006, 113 ţări au înregistrat o scădere netă a standardelor  democraţiei, şi  doar în 62 s-a înregistrat o îmbunătăţire netă. Două dintre ţările cu un cuvânt greu de spus în politica internaţională, China şi Rusia, intră într-o nouă eră a autocraţiei. 

„Împăratul“ XI

Parlamentul chinez a eliminat, săptămâna aceasta, limita de două mandate cât putea deţine şeful statului , dându-i preşedintelui Xi Jinping posibilitatea de a râmâne la putere pe viaţă, după modelul Mao. În timpul primului său mandat, actualul lider chinez a construit un aparat de propagandă şi cenzură cu acoperire globală şi a folosit presiunea economică pentru a sprijini guvernele represive din Asia de Sud-Est până în Africa. 

Zilele trecute, printr-un discurs de un naţionalism înflăcărat, susţinut în faţa a 3.000 de delegaţi ai Partidului Comunist, preşedintele chinez Xi Jinping a promis să dea o „luptă sângeroasă” pentru ca ţara sa să câştige locul care i se cuvine în lume. Planurile lui Xi Jinping sunt măreţe şi în domeniul tehnologiei, promiţând transformarea Chinei într-o „superputere cibernetică” ce ar ajunge ca, în decurs de un deceniu, să conducă lumea în privinţa inteligenţei artificiale. 

În plus, pentru îmbunătăţirea imaginii Chinei în lume, Beijingul mobilizează şi o maşinărie uriaşă de propagandă, prin înfiinţarea unui post global de radioteleviziune, intitulat Vocea Chinei, după cum notează Bloomberg. În interiorul ţării, lucrurile nu vor fi însă prea roz pentru cetăţenii despre care statul consideră că nu se poartă frumos. 

Astfel, conform conceptului creditului social inclus în programul lui Xi Jinping, acordarea dreptului la diverse recompense şi beneficii va depinde de întregul comportament al cetăţenilor chinezi, inclusiv modul în care îşi tratează părinţii sau mărfurile pe care le cumpără. Conform unor oficialităţi guvernamentale de la Beijing, sistemul de credit social va „permite persoanelor demne de încredere să se plimbe oriunde vor, dar le va îngreuna celor discreditaţi chiar şi cea mai mică deplasare. 

Activitatea de pe reţelele sociale, istoricul navigării pe internet, regularitatea în plata facturilor de utilităţi, a chiriei, a ratelor la bancă, eventualele condamnări şi alte criterii de acest gen vor sta la baza unui fel de clasament, care ar trebui să facă distincţia între cei „buni“ şi cei „răi“.

„Ţarul“ Putin

În cei 18 ani de conducere a lui Putin, corupţia sa răspândit în Rusia la toate nivelurile, atât în adminisraţie cât şi în mediul de afaceri, în timp ce politica externă a Kremlinului a devenit tot mai periculoasă din cauza manipulării mass-media, ştirilor false, atacurilor cibernetice şi trolilor, dar şi accelerării cursei înarmării şi chiar implicării în conflicte regionale şi internaţionale ( Georgia, Ucraina, Siria).

Freedom House prezintă o imagine a Rusiei care a desfăşurat campanii de dezinformare înainte de alegerile din S.U.A., Franţa şi Germania, cultivând partide de extremă dreaptă din Europa, ameninţând sau invadând vecinii şi oferind ajutor militar dictaturilor din Orientul Mijlociu.

Teoretic după 2024 Putin nu mai are dreptul să se prezinte în alegeri pentru un nou mandat de preşedinte. El a declarat că nu va schimba Constituţia pentru a-şi păstra prerogativele, dar nimic nu garantează acest lucru.  „Putin doreşte să-şi menţină pârghiile de influenţă pentru a avea drept de veto asupra deciziilor succesorului său", a declarat Tatiana Stanovaia, analist la R Politik. „El trebuie să construiască un sistem care să menţină status quo-ul chiar şi atunci când nu va mai fi  preşedinte - regimul Putin trebuie să rămână chiar şi fără Putin“, spune aceasta.

Imprevizibilul Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump, în vârstă de 71 de ani, are cel mai mic rating de aprobare în comparaţie cu  oricare alt lider american modern după primele 14 luni de mandat. Cu toate acestea, este puţin probabil ca ancheta cu privire la posibilele legături cu Rusia să-i scurteze mandatul.

Îndepărtarea lui Trump de la Casa Albă printr-o procedură de suspendare este puţin probabilă pentru că ar necesita o majoritate de două treimi în Senat, un obiectiv îndepărtat, chiar dacă democraţii ar putea să redevină majoritari după alegerile din noiembrie. Ba mai mult, Trump se pregăteşte pentru un nou mandat. Recent el şi prezentat noul slogan pentru alegerile prezidenţiale din 2020: „Keep America Great! “ (Să păstrăm măreţia Americii!).  

Iar liderul de la Washington e invidious de omologul chinez.  Vorbind în timpul unui eveniment caritabil de la proprietatea sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a spus: „El va fi acum preşedinte pe viaţă. Şi e un om minunat”. „Şi vedeţi, el a putut să facă acest lucru. Eu cred că e minunat. Poate o să încercăm şi noi într-o zi.”, a adăugat Trump, conform CNN, care a obţinut o înregistrare a discursului pe care l-a descris ca fiind unu plin de glume.

Kim Jong-un, „omul rachetă“

Tânărul dictator din Coreea de Nord, sau „omul rachetă“, cum i-a zis Donald Trump, a sfidat comunitatea internaţională şi a continuat programul nuclear şi de rachete cu rază lungă de acţiune cu intenţia clară de a obţine arma nucelară pentru a fi chemat „la masa bogaţilor“. Pare să-i fi reuşit. Preşedintele SUA Donald Trump a anunţat că ar putea să se întâlnească cu liderul nord-coreean în mai pentru a discuta despre oprirea programului nuclear al Phenianului. 

Doar o  lovitură de stat, asasinarea sau războiul cu SUA par a fi principalele riscuri pentru Kim Jong-un. Dar dacă nici una din acestea nu se întâmplă, Kim Jong-un poate să conducă ţara pe viaţa ca şi bunicul şi tatăl său.

 Prinţul reformator

Prinţul Mohammed bin Salman nu este încă rege, dar la 32 de ani,  conduce de facto Arabia Saudită şi ar putea guverna, probabil, cel puţin o jumătate de secol de acum încolo. El a început un amplu proces de epuare în rândul şeicilor incomozi, în paralel cu un amplu program de modernizare a ţării pentru era post-petrol. Aliat important al SUA în Orientul Mijlociu, regatul saudit se luptă pentru influenţă în zonă mai ales cu Iranul.

„Sultanul“ Erdogan

Recept Tayyp Erdogan este liderul unui stat membru NATO, Turcia, ce a dobândit o importanţă geostrategică în creştere atât pentru Alianţa Nord-Atlantică cât şi pentru Uniunea Europeană, mai ales după noua politică agresivă a Rusiei şi a valului de migranţi care au luat cu asalt Europa în ultimii ani.

 În acest context, liderul de la Ankara vrea să aibă un cuvânt greu de spus în Orientul Mijlociu, dar şi în Balcani. Acuzat de tendinţe autoritariste după valul de epurări care a urmat puciului militar eşuat, Erdogan a recurs la cartea şantajului, apropiiindu-se deRusia lui Vladimir Putin şi ameninţând Bruxelles-ul că deschide porţile refugiaţilor.  

Recep Tayyip Erdogan ar putea deveni şi mai influent dacă va fi reales în noiembrie 2019, când preşedintele va dobândi şi mai multă putere. Premier din 2003 până în 2014, înainte de a deveni primul preşedinte al ţării ales în mod direct , Erdogan, în vârstă de 64 de ani, a supravieţuit unui  lovituri de stat eşuate în 2016 şi se bucură de un sprijin puternic din partea alegătorilor, şi a partidului de guvernământ de orientare conservatar-islamist. Erdogan ar putea să rămână la putere cel puţin încă un deceniu. 

„Faraonul“ al-Sisi

Liderul celei mai importante ţări arabe, Egiptul , o voce cu greutate în Orientul Mijlociu, Abd al-Fattah al-Sisi a fost primit anul trecut în aprilie la Casa Albă de Donald Trump şi a  reînnoit relaţia istorică dintre Statele Unite şi Egipt", deteriorată pe timpul administarţiei Obama. Egiptul lui Al-Sisi este considerat zid de apărare împotriva terorismului .

Chiar dacă este criticat pentru faptul că a eliminat opoziţia şi a restrâns libertăţile egiptenilor de la venirea sa la putere, sunt analişti care spun că general al-Sisi merită respect pentru a fi salvat Egiptul de o altă implozie internă asemănătoare aceleia care s-a verificat în Libia, Yemen, Irak şi Siria. 

Învingând Fraţii Musulmani, a reuşit o mare înfrângere a Islamului radical şi jihadist şi extinderea acestora şi în alte state din Orientul Mijlociu. Experţii dau mai mult ca sigur obţinerea unui al doilea mandat prezidenţial pentru al-Sisi în urma alegerilor din 26-28 martie, după eliminarea oricărei opoziţii politice reale în ţară.