Fenomene meteo extreme: uraganele devastează Caraibele, iar meteorologii anunţă o perioadă glaciară pentru Europa. Cum explică specialiştii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Guliver/ GettyImages
FOTO Guliver/ GettyImages

Cele cinci uragane care s-au format pe rând în bazinul Atlanticului şi au măturat Caraibele până în Statele Unite au intensificat dezbaterea legată de fenomenele meteo extreme. Oamenii de ştiinţă încearcă să afle dacă această raritate ar putea deveni ceva obişnuit pe fondul încălzirii globale. Între timp, meteorologii anunţă o nouă perioadă glaciară pentru Europa.

Vremea a luat-o razna. Insulele din Caraibe şi Statele Unite s-au confruntat cu ploi şi rafale de vânt puternice, în timp ce Europa a avut parte de secetă şi furtuni. Musonul a afectat grav sud-estul Asiei. Dacă unii cercetători avertizează asupra încălzirii globale şi a fenomenelor extreme rezultate ei, meteorologii anunţă o perioadă glaciară pentru bătrânul continent.

Trei uragane în acelaşi timp în Atlantic

La un moment dat, Irma, Jose şi Katia măturau toate trei o zonă cuprinsă între Guadelupa, Mexic şi Statele Unite. Cu puţin timp înaintea lor, Harvey făcuse pagube importante în sudul Statelor Unite, iar la puţin timp după, Maria atingea Guadelupa. Maria, care urmează acelaşi traseu ca Irma, este în prezent deasupra Puerto Rico, ajungând pe această insulă cu rafale de vânt de 250 de kilometri pe oră.

În acest context, Phil Klotzbach, cercetător din cadrul Departamentului de Ştiinţe Atmosferice de la Universitatea Statului Colorado, atrage atenţia că este doar pentru a patra oară în anale când trei uragane devastează în acelaşi timp insulele din Atlantic.

Sezonul uraganelor începe la 1 iunie şi se încheie la 30 noiembrie. Din punct de vedere statistic, septembrie este cea mai activă lună din cadrul acestui sezon.

Ciclu activ

Potrivit lui Gabriel Vecchi, profesor de geofizică la Universitatea Princeton (New Jersey), actuala activitate ciclonică se explică probabil prin faptul că „ne aflăm începând din 1995 într-un ciclu activ în Atlantic“, chiar dacă nu toţi anii care au trecut de atunci au avut parte de o activitate atât de intensă.

Perioada  2013 - 2016 a fost foarte calmă, fapt ce se explică parţial prin prezenţa El Nino, curentul ecuatorial cald din Pacific. Acest curent periodic produce un fenomen de „forfecare“ a vânturilor, care dezamorsează astfel procesul de formare a uraganelor.

Şi deceniile 1960, 1970 şi 1980 au fost marcate de o activitate relativ scăzută a uraganelor în timpul sezonului lor, înainte de apariţia unei schimbări a climatului, începând cu mijlocul anilor 1990, explică profesorul Vecchi pentru France-Presse, preluată de Ouest-France.

Există o anumită dezbatere în rândul oamenilor de ştiinţă în legătură cu originile acelei modificări, ce a fost adeseori atribuită unei reduceri a poluării atmosferice deasupra Oceanului Atlantic, spune el.

După Al Doilea Război Mondial, omenirea a cunoscut o importantă dezvoltare industrială în Statele Unite şi în Europa, ce a provocat o puternică poluare cu aerosoli de sulf, ce blocau razele solare. Acest proces a răcit oceanul şi a generat condiţii mai puţin favorabile formării uraganelor, care sunt alimentate de căldură şi de umiditate. Odată cu aplicarea unor măsuri de control ce vizează poluarea, precum „Clean Air Act“, o lege adoptată în Statele Unite, poluarea a scăzut începând din anii 1970, ceea ce a permis Soarelui să încălzească mai mult apele Oceanului Atlantic. Încălzirea climatică rezultată din creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate activităţilor umane, produsă în ultimele decenii, a contribuit la rândul ei la propagarea fenomenului, a subliniat Gabriel Vecchi.

El a reamintit totodată că alţi cercetători consideră că există o anumită alternanţă naturală a ciclurilor active şi calme aferente sezoanelor uraganelor, în funcţie de variaţia temperaturilor din Oceanul Atlantic, ce rezultă dintr-un curent denumit „oscilaţie atlantică multidecenală“.

„În prezent, marea dezbatere din comunitatea ştiinţifică este de a afla dacă încălzirea se datorează acestui curent marin sau reducerii poluării atmosferice“, a declarat profesorul de la Princeton.

„Cred că există indicii care sugerează că ambii factori au contribuit la procesul de răcire, deoarece ei nu pot fi separaţi“, a adăugat el pentru AFP.

O nouă perioadă glaciară în Europa

Pe de altă parte, meteorologii anunţă o iarnă grea şi scăderea temperaturilor medii în Europa.

Marea Britanie urmează să fie cea mai lovită de acest fenomen, conform The Mirror. Publicaţia britanică scrie că Tamisa va îngheţa, ceea ce nu s-a mai întâmplat de aproape două secole.

„Această situaţie climatică gravă nu intervine brusc, pentru că o reevaluare ciclurilor din trecut şi alţi factori care afectează activitatea solară actuală şi frecvenţa petelor solare ne arată în mod absolut convingător că ne apropiem de ceva precum minimul lui Maunder (perioadă între 1645 şi 1715 când numărul de pete solare a fost mai mic decât astăzi, n. red.)“, spune climatologul James Madden pentru „The Mirror“. Această perioadă a fost numită mica perioadă glaciară.

Meteorologul Alex Sosnowski subliniază că vremea se va răci cu câteva grade la Londra, Amsterdam, Paris şi Lisabona.

După cum explică specialistul Alex Sosnowski de la AccuWeather, „temperaturile de la suprafaţă a oceanelor le pot afecta semnificativ pe cele ale zonelor riverane". Clima din Europa, în special din Londra, Amsterdam, Paris şi Lisabona, se poate răci cu câteva grade, pe măsură ce încălzirea globală afectează planeta, a adăugat el.

Acest fenomen se poate explica uşor, spune Nikolai Doronin, de la Facultatea de Geografie a Universităţii de Stat din Moscova. Doronin a explicat pentru „Vecernia Moskva“, că principala cauză a acestei schimbări climatice este topirea gheţarilor din Arctica.

Potrivit lui Doronin, acest factor a perturbat mişcarea maselor atmosferice, astfel că acestea nu mai urmează axa „vest-est“, ci pe cea de „nord-sud“, ceea ce determină scăderea temperaturilor şi răcirea anormală a vremii în timpul iernii.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite