Puzzle-ul geopolitic din Orientul Mijlociu. De urmărit!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
O fotografie cu Vladimir Putin este murdară de ouă aruncate în 
timpul unui protest împotriva intervenţiei ruseşti din Siria. FOTO AP
O fotografie cu Vladimir Putin este murdară de ouă aruncate în timpul unui protest împotriva intervenţiei ruseşti din Siria. FOTO AP

Cei care înţeleg faptul că „dosarul“ Siria este doar o piesă a unui puzzle geopolitic extrem de complicat sunt cei care îşi pun întrebări şi care gândesc scenarii. Cei care găsesc/vor găsi şi răspunsuri urmând să le traducă în decizii vor fi cei mai câştigaţi.

Piesa acordului nuclear Iran-Marile Puteri

„Toată munca grea a dat rezultate şi am încheiat un acord. Dumnezeu să binecuvânteze poporul nostru“, afirma în luna iulie un diplomat iranian.

Conform acordului încheiat între Iran şi Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi Statele Unite, regimul de la Teheran îşi va limita programul nuclear. În schimb, marile puteri vor ridica sancţiunile economice impuse Iranului. 

Într-un top al statelor cu cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, Iranul ocupă locul secund cu 29,6 trilioane mc (15,57% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume). Având sancţiunile ridicate, Teheranul poate oricând să exporte gaze spre Europa sau/şi spre China. De urmărit!

Piesa tensiunilor SUA-Israel

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a caracterizat, în termeni duri, acordul SUA cu Iranul drept "o înţelegere rea", "o greseală istorică", un "joc cu soarta colectivă a lumii" şi "o lovitură la adresa securităţii Israelului". Mai mult, Netanyahu a venit în Congresul american pentru a-şi susţine cauza. 

În ultimii ani, diplomaţii israelieni aruncă ocheade Moscovei. Comerţul între cele două state este în creştere, contactele interpersonale sunt din ce în ce mai numeroase datorită abolirii mutuale a vizelor. La nivelul discursului diplomatic, refuzul Israelului de a condamna anexarea Crimeei şi de a susţine sancţiunile aplicate Rusiei, pot fi traduse  ca fiind gesturi de curtare. 

Întâlnirile între Netanyahu şi Putin intră în strategia Israelului de a trage un semnal de alarmă la Washington, de a face din nou atractiv Orientul Mijlociu pentru SUA şi pentru a-i determina să îşi revizuiască priorităţile din Asia de Sud-Est. De urmărit!

Piesa alegerilor din SUA

2016 este an electoral şi pentru americani. Republicani sau democraţi? That is the question. O întrebare care stă pe buzele tuturor celor care înţeleg geopolitica. 

În luna aprilie a acestui an, fostul preşedinte american George W Bush (republican) l-a criticat pe Barak Obama şi politica externă a acestuia, în cadrul unei întâlniri restrânse cu finanţatorii evrei. Bush s-a arătat nemulţumit de acordul SUA cu Iran, etichetându-l pe Obama ca fiind "naiv" în relaţia cu preşedintele iranian Hassan Rouhani. Mai mult, a adus în discuţie lipsa de viziune pe termen lung a administraţiei Obama pentru zona Orientului Mijlociu:

„You think the Middle East is chaotic now? Imagine what it looks like for our grandchildren. That’s how Americans should view the deal.“

Deşi Obama nu mai poate candida pentru un nou mandat, discursul lui George W. Bush a avut menirea de a critica, per ansamblu, viziunea democraţilor asupra dinamicii din Orientul Mijlociu şi de a sugera că Jeb Bush, unul dintre candidaţii republicani înscrişi pentru cursa prezidenţială, este cel care va aduce, din nou, acest spaţiu printre priorităţile politicii externe a SUA. 

Tinând cont şi de "piesa" anterioară rezultă o întrebare: oare lobby-ul evreiesc se va mobiliza pentru a sustine la Casa Albă un critic al acordului nuclear între Iran şi SUA. De urmărit!

Piesa „ce vor ruşii în Siria?“

Rusia este din nou la masa greilor de pe scena politică internaţională. Revenirea lui Vladimir Putin la ONU, după o absenţă de 10 ani, îl relansează pe tabla marilor jucători geopolitici. După ce a pus în şah Occidentul cu agresiunea din Ucraina, Putin îşi exersează hard power-ul şi în Orientul Mijlociu, realizându-şi un autoportet, prin intermediul propagandei, de unic deţinător al soluţiilor de rezolvare a conflictului din Siria. 

Unii analişti spun că ruşii vor avea o intervenţie de scurtă durată în Siria, cu menirea de a distruge ISIS, folosindu-se doar de aviaţie si de trupele la sol ale lui Bashar al-Assad şi ale iranienilor. Ironic, poţi considera că Putin este defensiv în demersul lui având ca obiectiv protejarea singurei baze navale ruseşti la Marea Mediterană, cea de la Tartus. Cert este că unul dintre obiectivele strategice ale Rusiei este repoziţionarea ca actor cu interese globale, nu numai regionale. Doar atât? Sau prezenţa Rusiei în Siria va fi una de lungă durată, ţinând cont de scenariul în care Teheranul, având sancţiunile ridicate, se poate poziţiona ca un mare exportator de gaze şi petrol? De urmărit!

Sunt foarte curios care vor fi mutările României în acest amalgam geopolitic? De urmărit!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite