Răpirea inginerului român în Nigeria: un nou episod din seria violenţelor, terorii şi banditismului practicat de miliţiile locale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
boko haram

Ministerul nostru de Externe a confirmat faptul că inginerul român Cristian Nedelcu a fost răpit în sudul Nigeriei, în ceea ce apare a fi un nou episod într-o listă foarte lungă de acţiuni similare. Răpirea s-a petrecut luni seară, pe un şantier de construcţie de la Owa Oyibo a unei căi ferate în Agbor, în regiunea de deltă din sudul ţării.

Deoarece, în acelaşi timp, a apărut informaţia că autorităţile noastre au iniţiat celula de criză, credem că este firesc să vă oferim o descriere generală a climatului de securitate din Nigeria, fără a intra deocamdată în detalii foarte precise asupra modului de acţiune specific al grupărilor înarmate sau miliţiilor tradiţional active în zonă, deoarece fiecare are o semnătură operaţională specifică ce este studiată pentru a se încerca declanşarea cu succes a unei operaţiuni de extracţie.

Este însă deosebit de important să aveţi o vedere de ansamblu asupra unui „peisaj de securitate” incredibil de complex, dominat de un foarte înalt nivel de violenţă şi impredictibilitate, foarte complicat deoarece, în afara prezenţei dominante a Boko Haram, principala formaţiune islamistă ataşată la constelaţia internaţională a ISIS, în teren acţionează o multitudine de alte formaţiuni de acelaşi gen, cu subordonare ipotetică sau chiar absolut independente, toate însă având ca numitor sfidarea absolută a forţelor guvernamentale care sunt departe, sau chiar foarte departe, de a putea stabili un control eficient asupra teritoriului naţional. Şi, în orice caz, având la activ relativ puţine acţiuni de succes îndreptate împotriva formaţiunilor sau miliţiilor stabilite în zona de nord sau în sud, adică în regiunea care ne interesează acum în mod deosebit, cea a Deltei, acolo unde se află mari rezerve de petrol şi unde sunt stabilite companiile multinaţionale.

image

Avem în România o expertiză de o calitate cu totul deosebită pentru zona respectivă, cea a doamnei Alba Iulia Catrinel Popescu, căreia i-am cerut permisiunea de a reproduce câteva pasaje din lucrarea sa de doctorat, transformată acum într-o carte „Ce se ascunde în spatele Boko Haram”, cea mai profesionist realizată analiză românească în ceea ce priveşte spaţiul Nigerului şi regiunilor conexe.

Sărăcia, subdezvoltarea, inechitatea şi inegalitatea distribuţiei bogăţiei la nivelul societăţii nigeriene, mozaicul etnic şi religios, tribalismul şi plutocraţia represivă au generat fenomene contestatare care au îmbrăcat, pe de o parte, haina conflictelor interetnice şi interconfesionale, a radicalizării şi constituirii grupărilor şi organizaţiilor teroriste şi, în final, a fenomenelor de insurgenţă iar, pe de altă parte, au stimulat dezvoltarea criminalităţii organizate şi a pirateriei maritime.

Există o anumită specificitate geografică a acestor fenomene infracţionale. Dacă sudul se confruntă cu piraterie maritimă şi violenţe de natură politică în mare parte legate de nemulţumirile localnicilor faţă de modul de gestionare a bogăţiei şi de consecinţele pe care exploatările petroliere le-au avut asupra mediului înconjurător, în nord-est predomină violenţe de natură etnică şi religioasă, radicalizarea musulmanilor şi fenomenele de insurgenţă. Acestor vulnerabilităţi li se suprapun reţelele de criminalitate răspândite pe tot teritoriul statului nigerian, de multe ori conectate cu reţelele de terorism în planul furnizării de armament şi muniţie, al traficului de persoane, al jafurilor şi extorcărilor etc.

image

În sudul statului federal, ciocnirile interetnice din regiunea Deltei Nigerului sunt consecinţele unui cumul de factori, de la competiţia istorică privind legitimitatea stăpânirii zonei dintre comunităţile Ijaw şi Urhobos pe de o parte şi Itsekiri de cealaltă parte, până la modul de repartiţie al redevenţelor rezultate din exploatarea zăcămintelor de petrol în condiţiile în care exploatările petroliere din regiunea Deltei fluviului Niger şi infrastructura de transport a ţiţeiului produc venituri anuale de circa 40% din Produsul Intern Brut P.I.B. al Nigeriei, de 479 miliarde USD la nivelul anului 2014. Acestor tensiuni interetnice de ordin economic şi politic se suprapun consecinţele dezastrului ecologic din perimetrele de extracţie ale ţiţeiului, în condiţiile în care ocupaţiile predilecte ale etnicilor Ijaw sunt pescuitul şi vânătoarea. Transformarea acestor zone, odată fertile, în uriaşe bălţi infestate cu petrol, indiferenţa autorităţilor locale şi centrale faţă de situaţia populaţiilor locale direct afectate de poluare şi, subsecvent, de dispariţia mijloacelor de trai precum şi lipsa de cooperare a companiilor implicate în dezastrul ecologic au generat reacţia violentă a locuitorilor, în marea lor majoritate etnici Ijaw. Protestele acestora au variat de la acte de vandalism, jafuri armate, răpiri ale angajaţilor companiilor petroliere, mergând până la atacuri armate asupra bazelor companiilor care operează în regiune. În timp, subdezvoltarea şi sărăcia au determinat apariţia şi dezvoltarea pirateriei maritime în Golful Guineea şi au încălzit animozităţile istorice dintre cele două etnii majoritare din zonă, Ijaw şi Itsekiri. Reacţia guvernului nigerian a fost de tip militar, vizând atât militanţii M.E.N.D. cât şi alte mişcări şi organizaţii care au devenit active în regiune. La nivelul anului 2009, conform cercetătorilor nigerieni Augustine Ikelegbe şi Ibaba Samuel Ibaba citaţi de Forest, în Delta Nigerului activau 13 grupări şi organizaţii teroriste (vezi tabelul).

Grupările şi organizaţiile violente din regiunea Deltei Nigerului

Miliţii Private Miliţii Etnice Miliţii Pan-Etnice Niger Delta People Volunteer Force The Meinbutus Movement for the Emancipation of the Niger Delta Adaka Marines Arugbo Freedom Fighters The Coalition for Militant Actions in the Niger Delta Martyrs Brigade Iduwini Volunteer Force The Niger Delta People Salvation Front Niger Delta Volunteers Egbesu Boys of Africa   Niger Delta Militant Force Squad     Niger Delta Coastal Guerillas    


Fiecare dintre aceste grupuri foloseşte şi răpirile de persoane  pentru a-şi asigura finanţarea necesară pentru cumpărarea de arme şi întreţinerea taberelor de antrenament şi a numeroaselor puncte de repliere din regiunile îndepărtate sau din junglă, exact după modelul instituit la scară foarte mare de către cei din Boko Haram. Dar, în paralel, mai ales în sud, aceste acţiuni fac parte dintr-un program mai larg şi bine structurat care se bazează pe revendicări politice, urmărind izolarea provinciei bogate a sudului şi transformarea ei într-un stat independent. Introducând teroarea şi sentimentul de insecuritate generală prin atacuri succesive asupra zonelor de extracţie, conductelor, staţiilor de pompare sau rezervoarelor sau terminalelor petroliere.

În acest sens, poate este de interes prezenţa acum în zonă, la un mod extrem de activ, a unui nou grup care a atras atenţia observatorilor externi specializaţi prin tipul său de organizare militară şi calitatea armamentului de care dispun, absolut comparabil cu vârfurile de serie din dotarea fraţilor lor jihadişti din nord. Este vorba despre gruparea Niger Delta Avengers care şi-a anunţat existenţa la modul public în luna martie a acestui an. Atacurile organizate de ei au fost atît de dure şi de reuşite încât au reuşit să reducă producţia petrolieră a |Nigeriei la cel mai scăzut nivel în ultimii 20 de ani, ţara devenind acum doar al doilea producător african, după Angola. Scopul lor declarat este tocmai de a crea un stat independent în sudul Nigeriei, acoperind întreaga zonă a Deltei şi au adresat guvernului central o serie de scrisori în care ameninţă să întrerupă întreaga activitate a ţării în cazul în care cererile lor nu sunt satisfăcute. Ce este interesant, e remerca pe care o găsim în Wikipedia, anunţul făcut de cei din NDA cum că „membrii lor sunt tineri bine educaţi, călătoriţi prin lume... şi educaţi în estul Europei”.

image

Problema enormă este că acest tip de organizaţii prezintă în acum o tendinţă de coagulare în zona ideologică, devenind din ce în ce mai apropiate, sau chiar satelitare, în raport cu ceea ce este cel mai important fenomen din zona africană, adică implantarea solidă a mişcării jihadiste, conectată fie la Al-Quaeda, fie la ISIS. De aici, în consecinţă directă, colaborarea în teren dintre unităţile lor de militanţi, extrem de mobile şi antrenate pe tipul de lovitură „hit and run”, toate folosind şi procedeul răpirilor de persoane,adesea schimbând ostatecii între diversele grupări pentru a le ascunde urma în reţeaua lor de „safe heavens”. Dacă mai audăugăm la toate astea acuzaţiile repetate privind colaborarea existentă între diversele unităţi de poliţie sau armată cu membrii acestor grupări, toate jihadiste militante aveţi o imagine destul de exactă a mozaicului de probleme cu care se confruntă acum autorităţile noastre în recuperarea ostaticului român din Agbor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite