Românii din Timoc dau Serbia în judecată

Ministrul român de Externe: „Regret hărţuiala la care au fost supuşi românii din Timoc“. Totuşi, oficialul român este convins că vor veni vremuri mai bune pentru români. Comunitatea de români din Serbia va cere dreptate la CEDO pentru abuzurile comise de poliţia sârbă înainte de alegerile pentru Consiliul Minorităţilor.

„Vom depune o plângere la CEDO şi la alte instanţe europene pentru acţiunile de intimidare ale poliţiei sârbe împotriva românilor timoceni şi pentru fraudarea alegerilor din 6 iunie ", a declarat pentru „Adevărul" Dragan Demici, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Românilor din Serbia.

Demici s-a plâns personal şi ministrului de Externe, Teodor Baconschi, de felul în care poliţia sârbă a interogat peste 300 de etnici români din Timoc cu scopul de a-i intimida înaintea alegerilor locale din 6 iunie. „Faptul că ministrul Baconschi a venit la sfârşitul săptămânii trecute în sânul comunităţii de români din Timoc însoţit de omologul sârb, Vuk Jeremici, este un semnal pozitiv pentru noi", a mai spus el.

După declaraţii, vor lucruri concrete

„Aşteptăm acum, după mesaje care se dau de obicei la întâlnirile dintre miniştri, lucruri concrete", a precizat el. Şeful diplomaţiei române a transmis răspicat Belgradului, în prezenţa omologului său sârb, Vuk Jeremici, că România sprijină Serbia în parcursul ei european, dar că nu va accepta abuzurile împotriva românilor. „Avem câteva sute de români în Serbia, atât în Voivodina, cât şi în Valea Timocului. Ultimii sunt oarecum izolaţi, iar autorităţile sârbe fac distincţia, după noi artificială, între vlahi şi români", a explicat Baconschi pentru „Adevărul". Şeful diplomaţiei române a transmis sârbilor chiar la ei acasă că respectarea drepturilor etnicilor români este „un test de europenitate pentru Belgrad".

„I-am ascultat pe o parte din liderii comunităţii române. Mi-am exprimat regretul pentru hărţuiala la care au fost supuşi de poliţia locală, aşa cum am făcut-o înainte şi pe căi diplomatice. Ei vor nişte drepturi legitime, slujbe în limba română, vor să aibă în şcoli măcar două ore de limba română pe săptămână. E important ca Biserica Ortodoxă Română care e organizată într-o episcopie în regiunea Timocului să fie recunoscută de Biserica Sârbă", a declarat Baconschi.

Dragan Demici consideră că, în traducere liberă, mesajul Bucureştiului către sârbi este : „Suntem prieteni, dar dacă nu îmbunătăţiţi traiul etnicilor români, vă blocăm aderarea la UE". Întrebat cum a reacţionat omologul sârb la criticile făţişe la adresa politicii Belgradului faţă de minoritatea română, Baconschi a răspuns concis: „Prietenul Vuk Jeremici şi-a notat foarte serios toate informaţiile. Acum aşteptăm o decizie politică".

Prima dată „români"

Românii timoceni au văzut prima schimbare în bine imediat după vizita lui Baconschi în Serbia. „Pentru prima oară, într-un comunicat oficial, guvernul de la Belgrad ne-a numit români şi nu vlahi, cum o făcea până acum", spune Demici, care pare dispus să uite chiar şi că la întâlnirea dintre timoceni şi ministrul Baconschi în sala în care s-au purtat discuţiile nu au fost lăsaţi decât trei din şapte reprezentanţi ai românilor.

„Sprijinim Serbia ca pe un actor important în Balcanii Occidentali, o sprijinim pe parcursul ei european şi ne dorim relaţii economice mai consistente. Există declaraţii politice pozitive şi de o parte şi de alta, dar trebuie să trecem la chestiuni mai concrete ", a conchis Baconschi.

România vrea sârbi la volanul Dacia

România este interesată de proiecte comune de infrastructură. „Serbia a făcut autostrăzi cu toate ţările vecine. Aşteptăm o conexiune rutieră mai bună cu România, esenţială pentru transportul mărfurilor. Totodată, Serbia este o piaţă de desfacere interesantă pentru exporturile româneşti, spre exemplu pentru Dacia Logan", crede Baconschi.