Statele Unite fac presiuni puternice asupra Iranului şi riscă să agraveze tensiunile cu Europa
0
Acordul privind programul nuclear iranian semnat pe 14 iulie 2015 de Teheran şi de şase mari puteri ale lumii (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania) şi din care Statele Unite au decis recent să se retragă continuă să stârnească disensiuni puternice între Washington şi Teheran, dar şi între Washington şi Uniunea Europeană.
În timp ce ţările europene semnatare ale pactului - Franţa, Marea Britanie şi Germania - caută o modalitate de a menţine funcţional acordul şi după retragerea SUA, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, înăspreşte tonul la adresa Teheranului.
Şeful diplomaţiei americane a anunţat luni că Statele Unite vor exercita o „presiune financiară fără precedent“ asupra regimului iranian, cu „sancţiunile cele mai puternice din istorie“, şi nu vor renegocia acordul din 2015 privind programul nuclear iranian. Ba mai mult. El a avertizat că, după ce sancţiunile vor fi impuse, Iranul va trebui „să se bată pentru a-şi menţine economia în viaţă“.
În paralel, a declarat Mike Pompeo, cei care vor continua să facă comerţ cu Iranul vor fi sancţionaţi.
Potrivit şefului diplomaţiei americane, Iranul nu va avea niciodată un cec în alb pentru a domina Orientul Mijlociu.
Făcând cunoscută noua strategie a Washingtonului după retragerea din acordul nuclear iranian, oficialul american a prezentat, adresându-se în mod direct liderilor iranieni, 12 condiţii pe care Teheranul trebuie să le îndeplinească, dacă vrea să beneficieze de o relaxare a regimului sancţiunilor.
Printre acestea se numără retragerea completă a Iranului de pe câmpul de luptă sirian, încetarea intervenţiilor în Yemen, stoparea programului de rachete balistice, dar şi o serie de concesii în privinţa programului său nuclear civil, notează DW.
Totodată, Mike Pompeo a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să răspundă dacă Iranul decide să-şi reia programul nuclear. „Cererile noastre privind Iranul nu sunt nerezonabile: renunţaţi la programul vostru. Dacă ei aleg să revină şi să înceapă iar îmbogăţirea (uraniului, n. red.), noi suntem deplin pregătiţi să răspundem şi în acel caz. Eu sper ca ei (iranienii, n.red.) să ia o altă decizie, să aleagă o cale diferită“, a spus el.
„Cine sunteţi voi să decideţi pentru Iran?“
Cum era de aşteptat, Teheranul a reacţionat dur. Preşedintele iranian, Hassan Rouhani, a condamnat ameninţările lansate de Pompeo, afirmând că Washingtonul nu are dreptul să ia decizii pentru ţara sa.
„Toate ţările din lume vor independenţă în privinţa hotărârilor lor, iar americanii îşi pot urma agenda în anumite locuri prin presiuni, dar logica nu acceptă ca ei să ia decizii pentru lume“, a afirmat Rouhani, potrivit postului iranian de stat Press TV. „Cine sunteţi voi să decideţi pentru Iran şi pentru lume?“, a întrebat el retoric.
În acest timp, şeful diplomaţiei de la Teheran, Javad Zarif, a descris planul lui Pompeo drept o întoarcere la „vechile obiceiuri“. Iar un oficial iranian citat de Reuters a afirmat că afirmaţiile secretarului de Stat american au arătat SUA „caută în mod sigur o schimbare de regim în Iran“.
Ruptura transatlantică se adânceşte
Însă planul lui Pompeo nu a stârnit reacţii numai la Teheran. După ce acesta a afirmat că Statele Unite aşteaptă sprijin din partea aliaţilor globali şi regionali, inclusiv din partea blocului comunitar, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că „nu există soluţie alternativă“ la acordul privind programul nuclear iranian.
„Discursul secretarului (de stat) Pompeo nu a demonstrat deloc cum faptul de a se retrage din Planul comun de acţiune (JCPOA - numele oficial al acordului nuclear iranian) a făcut sau va face regiunea mai sigură de ameninţarea proliferării nucleare sau cum ne va plasa într-o poziţie mai bună pentru a influenţa conduita Iranului în domeniile dincolo de raza acţiune a JCPOA“, a răspuns Federica Mogherini prin intermediul unui comunicat.
În plus, Mongherini a subliniat că UE va rămâne „angajată în favoarea continuării punerii în aplicare complete şi efective a JCPOA atât timp cât Iranul îşi va respecta toate angajamentele legate de programul nuclear, cum a făcut până în prezent“.
Agenţia France-Presse aminteşte că Uniunea Europeană a participat la încheierea Planului comun de acţiune semnat la Viena în iulie 2015, după ani de negocieri dificile între Iran şi Grupul 5+1 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania). Pe baza acestui acord, Teheranul a acceptat să îşi îngheţe programul nuclear până în 2025.
Faptul că europenii doresc să menţină acordul cu Iranul este ilustrat şi de decizia Comisiei Europene de vineri de a lansa procedura oficială de activare a „legii de blocaj“ (blocking status) ce are drept scop contracararea efectelor sancţiunilor SUA asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran.
În tot acest context, analişti şi foşti oficiali americani citaţi de DW au afirmat că planul SUA arată că Washingtonul nu-şi doreşte în mod deosebit o soluţie diplomatică şi pare să urmeze mai degrabă o politică de presiuni economice ce ar fi menită să răstoarne regimul iranian.
„Aceasta nu este o strategie. Este o listă de dorinţe neprioritizată şi incoerentă“, a afirmat Jarrett Blanc, care a fost coordonator pentru implementarea acordului în cadrul Departamentului de Stat în administraţia Obama. „Este o fantezie privind schimbarea de regim fără resurse sau pârghii. Este, evident, şi o insultă la adresa aliaţilor noştri europeni“, a mai spus el.
Şi fondatorul reţelei de afaceri Forumul Europa-Iran, Esfandyar Batmanghelidj, a catalogat drept „profund incorentă“ „ideea reaplicării sancţiunilor, care va lovi poporul iranian sub masca ajutorării lui“, subliniind totodată că, astfel, „ruptura transatlantică doar se adânceşte“.
Se încarcă comentariile...
