Turcia: de la probleme interne la vizita lui Erdoğan în România

Recep Tayyip Erdogan, în timpul viziei în România, alături de Klaus Iohannis FOTO presidency.ro

Prinşi cu anchetele DNA românii nu prea au acordat atenţiei vizitei preşedintelui turc în România. De ce a ales preşedintele turc să ne viziteze, care a fost strategia oficialităţilor de la Ankara de a efectua un mic turneu în zona estică a Europei?

După un turneu în Africa şi America de Sud, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a plănuit să efectueze o serie de vizite în Europa. Cum în vest îi este mai greu să-şi remedieze imaginea după declaraţii destul de critice, şi-a început vizita printr-un mic turneu în Slovenia, Slovacia şi România, unde a poposit mai putin de o zi în Bucureşti. Recep Tayyip Erdoğan se află într-o campanie de redresare şi refacere a imaginii afectate în urma evenimentelor din 17 decembrie 2013.

Izbucnirea scandalului de corupţie a început cu postarea audio pe YouTube a unei conversaţii a lui Erdoğan, premier la vremea aceea, cu fiul său Bilal, din care reieşea că într-adevăr este vorba de sume însemnate de bani care trebuiau ascunse după ce fii a trei miniştrii din cabinetul său fuseseră arestaţi. Firul evenimentelor a continuat cu apariţia continuă, uneori aproape zilnică, cu postarea de înregistrări a lui Recep Tayyip Erdoğan cu diferite persoane, patroni de ziare, tv, directori etc.  Din ele reieşea că mass-media turcă nu funcţionează democratic, iar tot ceea ce se transmitea trebuia trecut prin filtrul cenzurii. Până azi, zeci de ziarişti se află în inchisoare. La criticile venite de la Bruxelles acesta a răspuns simplu: UE să-şi vadă de treabă!

Scandalul privind corupţia (2013) a dus la schimbarea a 10 miniştrii din guvernul Recep Tayyip Erdoğan. Din această cauză liderul odată providenţial al Turciei a pierdut din încredere, şi mai grav, a arătat că democraţia este departe de a funcţiona în ţara sa. După acuzele grave de corupţie Erdoğan şi-a direcţionat întreaga strategie împotriva liderului spiritual turc Fethullah Gülen pe care l-a acuzat că a uneltit împotriva sa, că a înscenat acest scandal de corupţie, că are format un guvern paralel gata să-l implementeze, că este agent CIA şi al Mossadului.

Carismaticul lider turc a reuşit să transforme acuzele la adresa sa şi a cabinetului său în înscenări. Printr-o abilitate oratorică destoinică premierul Erdoğan aflat în campanie pentru funcţia de Preşedinte al Turciei a reuşit să câştige alegerile. Cum o parte semnificativă a societăţii turce, cu un venit stabil şi cu o seamă de beneficii din partea statului nu era afectată de acest scandal, l-a ignorat. Societatea turcă este stratificată, iar pentru o parte de aproximativ 40% , care nu foloseşte internetul, nu a contat decizia guvernului de atunci de a bloca platformele YouTube şi Twitter.  Decizia guvernului de a bloca a fost luată deoarece aproape zilnic apăreau înregistrări cu premierul sau cu cei din grupul său de prieteni în care interziceau anchete în presă, cazuri de corupţie, celebra cutie de pantofi găsită la directorul unei bănci în care erau 4.5 milioane $.

FOTO Pe traseul Lui Erdogan în România, comunitatea oamenilor de afaceri turci (TIAD) a pus bannere cu mesjaul: „Stimate Presedinte al nostru bine ati venit in Romania!”

Înainte de a intra în campania electorală Recep Tayyip Erdoğan a conchis că el nu va fi un preşedinte care să nu se pronunţe. Aşa că trebuie schimbată constituţia. Nu l-au ales oamenii să nu aibă o părere. Împreună cu partidul său vor construi o nouă Turcie. Am scris în cartea România-Turcia, actori importanţi în sistemul de relaţii interbelice 1918-1940 despre mentalitatea turcului. Total diferită faţă de cea a europeanului sau a altor popoare foste imperii. Pentru turcul de rând, ceea ce spune liderul său reprezintă realitatea. Turcii respectă în general funcţiile, oarecum în detrimentul persoanelor.

Aflat într-un conflict prelungit din 2013 cu Fethullah Gulen, Erdoğan a ţinut foarte mult să-i recupereze pe cei doi ofiţeri de poliţie turci reţinuţi în România, acuzaţi în Turcia de atentat la siguranţa statului. Totală coincidenţă, cu două zile înainte de a veni la Bucureşti, între România şi Turcia are loc schimbul de ofiţeri: turcii ni-l servesc pe fratele lui Omar Hayssam, iar noi i-am trimis acasă pe cei doi ofiţeri care ceruseră azil politic.

Referitor la vizita sa în România, aşa cum am scris si pe blogul personal trebuie să avem o explicaţie din partea Administratiei Prezidentiale referitor la interzicerea ziarului Zaman de la Cotroceni cât şi de la Camera de Comerţ unde preşedintele turc a ţinut un discurs. Se ştie adversitatea preşedintelui turc faţă de ceea ce reprezintă gruparea Gülen, dar într-un stat care se respectă nu ar fi permisă o asemenea dorinţă venită din partea oricărui omolog. Interesant este faptul că în timpul vizitei în România pe traseul preşedintelui au apărut bannere cu chipul său şi cu mesajul Preşedintele nostru bine aţi venit în România! (foto) Cu asemenea mentalitate Turcia vrea să se integreze în U.E.

Am reuşit să surprind declaraţia lui Erdoğan de la pupitrul Administraţiei Prezidenţiale. Condamnând nefericitul eveniment în urma căruia un pocuror a fost ucis, acesta a concluzionat că mass-mediei trebuie să i se interzică dreptul de a mai transmite de acolo. Se pare că acesta vorbea serios deoarece ieri am aflat că acesta a blocat platforma Twitter şi YouTube.