Apusul Rusiei lui Putin

Vladimir Putin, la ultima întâlnire anuală cu presa FOTO AP

Vladimir Putin apare de fiecare dată sub alura unui bărbat imbatabil. Oare această imagine este reprezentativă pentru Rusia de astăzi sau doar o încercare de a ascunde slăbiciunile? Conform unei analize Foreign Affairs, liderul de la Kremlin conduce, de fapt, o ţară slăbită, confuză şi disperată, tot mai mulţi comentatori politici ruşi şi occidentali sugerând că Rusia lui Putin este afectată de o instabilitate profundă şi riscă colapsul.

Situaţia dificilă în care se află regimul lui Putin poate părea surprinzătoare dacă se ţine cont de creşterea constantă a popularităţii preşedintelui rus pe fondul acţiunilor Kremlinului din ultimii ani, care a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în martie 2014, a susţinut rebeliunea prorusă din regiunile Doneţk şi Lugansk şi a intervenit, la 30 septembrie 2015, de partea lui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria. De asemenea, în ciuda stagnării, economia Rusiei părea stabilă. Însă toate aceste acţiuni au costurile lor, cu un efect de bumerang. Situaţia neclară din Donbas necesită resurse din partea Moscovei, campania militară din Siria se împotmoleşte, în timp ce sancţiunile occidentale şi contra-sancţiunile ruse din cauza conflictului din estul Ucrainei apasă greu pe economia Rusiei, mai ales în contextul scăderii barilului de petrol la un minim istoric, semnalează istoricul şi politologul Alexander J. Motyl în Foreign Affairs.

În opinia sa, Putin rămâne doar cu popularitatea, în timp ce Rusia se confruntă cu trei mari provocări generate de aventurile sale.

În primul rând, economia Rusiei este în cădere liberă din cauza dependenţei sale de exporturile de petrol şi gaze şi lipsei reformelor. Totodată, o redresare spectaculoasă nu este aşteptată atât timp cât se va afla la cheremul regimului şi elitei sale.

În al doilea rând, sistemul politic al lui Putin se dezintegrează. Atragerea aparatului administrativ şi a elitelor locale sub „verticala puterii“ are un efect contrar. Aparatul administrativ este măcinat de fragmentare şi interese, în timp ce liderii locali devin tot mai puternici, cel mai elocvent exemplu fiind liderul cecen Ramzan Kadîrov, ajuns greu de controlat de puterea centrală de la Moscova.

În al treilea rând, însuşi Putin, asociat cu noua imagine a Rusiei, una care ar trebui să inspire forţă şi hotărâre, poate dăuna ţării sale. Încă de la decizia Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu UE, la sfârşitul anului 2013, liderul de la Kremlin a comis gafă după gafă din punct de vedere strategic. Imaginea lui de macho este firavă, iar ultimele încercări de a promova cultul personalităţii, precum publicarea unei cărţi cu citate din Putin şi un calendar cu chipul său, sunt ridicole şi arată disperare, notează autorul.

În acest context, regimul lui Putin ar putea fi afectat de tulburări sociale susceptibile să ducă Rusia în colaps.  Unii analişti resping posibilitea unei instabilităţi de amploare în Rusia, motivând că opoziţia este slabă şi liderii ei sunt lipsiţi de carismă, în timp ce Putin se bucură de o cotă de popularitate ridicată. Toate aceste lucruri sunt adevărate, însă majoritatea schimbărilor de regim au avut loc în urma unor crize structurale profunde inflamate de un eveniment neaşteptat, potrivit istoricului şi politologului ucraineano-american. Agravarea celor trei crize va provoca nemulţumiri atât în rândurile diverselor categorii sociale, care vor fi tot mai afectate de sărăcie, cât şi în cadrul elitei, care îşi va vedea statutul şi averea ameninţate. Putin patronează un sistem apropiat de stilul lui Mussolini, dar departe de cel al lui Stalin, care supraveghea aproape totul. Loialitatea elitei faţă de regim depinde de capacitatea acestuia de a o deconta. În lipsa resurselor, Putin ar putea miza pe şovinism, imperialism şi etnocentrism pentru a-şi prelungi menţinerea la putere, însă dorinţa unei alternative la regimul său ar putea fi mult mai mare, explică autorul. În ceea ce priveşte lipsa unui lider carismatic în rândurile opoziţiei ruse, Alexander J. Motyl menţionează că, în momente dificile, intelectualii, studenţii şi populaţia activă reuşesc de regulă să-şi identifice o voce care să adune masele instabile.

„Rusia este pe marginea unei furtuni perfecte“, atrage atenţia expertul citat. Fie ca va fi vorba de o lovitură de stat, de violenţe sau de o revoluţie, Putin nu va supravieţui, iar istoria Rusiei abundă în astfel de exemple. De asemenea, Alexander J. Motyl nu exclude posibilitatea destrămării Federaţiei Ruse, evidenţiind turbulenţele din nordul Caucazului.

În prezent, o astfel de schimbare pare imposibilă. Dar la fel de imposibile păreau în 2004 Revoluţia Portocalie şi în 2013 EuroMaidanul din Ucraina. Prin urmare, Statele Unite, Europa şi vecinii Rusiei trebuie să se pregătească pentru un astfel de scenariu, conchide el în Foreign Affairs.