Ce măsuri a luat Rusia ca răspuns la sancţiunile SUA. Un nou război rece la orizont, în care Europa este prinsă la mijloc ?

Preşedintele SUA Donald Trump, la prima întrevedere oficială cu omologul său rus Vladimir Putin

Ministerul de Externe de la Moscova a anunţt, vineri, măurire răspuns la legea privind extinderea sancţiunilor la adresa Rusiei, votată de Congresul SUA.

Moscova a anunţat că suspendă de la 1 august utilizarea de către ambasada SUA a unei vile de la periferia capitalei ruse în zona numită Serebrianîi bor şi a unui depozit aferent.

În plus, Rusia a cerut reducerea prezenţei diplomatice a SUA pe teritoriul său ca răspuns la adoptarea de către Congresul american a noilor sancţiuni împotriva sa, fapt ce denotă "rusofobie", în opinia Moscovei, a anunţat vineri într-un comunicat Ministerul de Externe rus, citat de AFP. 

 „Cerem părţii americane ca, până la 1 septembrie, să reducă numărul diplomaţilor şi colaboratorilor care lucrează la Ambasada SUA din Moscova şi la consulatele din Sankt Petersburg, Ekaterinburg şi Vladivostok, astfel încât numărul de diplomaţi americani de pe teritoriul rus să fie la acelaşi nivel cu cel al diplomaţilor ruşi aflaţi la post în SUA", potrivit unui comunicat al diplomaţiei ruse, citat de TASS. "Aceasta înseamnă că numărul total al personalului în misiunile diplomatice şi consulare americane din Rusia se reduce la 455 de persoane“, se menţionează în comunicatul MAE rus.

 “Adoptarea unei noi legi privind sancţiunile arată, cu certitudine, că relaţiile cu Rusia au devenit ostaticele luptei politice interne din SUA”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe, prin care sunt anunţate sancţiunile.

„Cele mai recente evenimente arată că, în cercuri bine-cunoscute din Statele Unite, rusofobia şi un curs către o confruntare deschisă cu ţara noastră au preluat controlul”, se adaugă în comunicat.

Totodată, Moscova îşi "rezervă dreptul" de a adopta noi măsuri vizând "interesele" americane. 

În Duma de Stat a Federaţiei Ruse este pregătit deja documentul necesar care constituie un răspuns la sancţiunile antiruseşti. Adoptarea lui va crea destule incomodităţi diplomaţilor americani acreditaţi în Rusia.

În acelaşi timp, Rusia ar putea examina varianta unui răspuns nesimetric, prin care Moscova să refuze cooperarea cu Washingtonul într-o serie de probleme critice pentru Statele Unite, cum ar fi întărirea presiunilor asupra Coreii de Nord, scrie gazeta.ru.

Senatul Statelor Unite a votat aproape în unanimitate în favoarea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, în ciuda obiecţiilor preşedintelui Donald Trump şi ameninţării cu represalii din partea preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. 98 de senatori au votat în favoarea, iar doi împotriva sancţiunilor, care includ şi noi pedepse pentru Iran şi Coreea de Nord. 

Legislaţia deja votată în Camera Reprezentanţilor urmează să fie aprobată sau respinsă prin veto de preşedintele Trump. Casa Albă nu a spus deocamdată limpede care va fi soluţia aleasă de şeful statului. Ieri, preşedintele rus Putin a spus că ţara sa va fi nevoită să răspundă până la urmă sancţiunilor americane, pe care le-a numit o dovadă de „insolenţă”. Noile sancţiuni americane au fost criticate nu doar de Moscova, ci şi de unele puteri europene, care au spus că firmele europene vor avea de suferit.

Într-un interviu pentru CNN, directorul de comunicaţii al Casei Albe, Anthony Scaramucci, a declarat că preşedintele Trump „ar putea promulga sancţiunile exact în forma în care sunt sau ar putea să se opună sancţiunilor şi să negocieze măsuri şi mai aspre împotriva ruşilor”, informează agenţia Reuters.

Numeroşi politicieni şi experţi ruşi vorbesc chiar de o nouă fază a războiului rece. "Washingtonul a declarat Moscovei oficial un război rece", a declarat pentru DW publicistul Konstantin Eggert. Importanţa simbolică a legii în care Rusia figurează în acelaşi rând cu Iranul şi Coreea de Nord este "chair mai mare" decât urmările propriu-zise.

"Statutul Rusiei de adversar este astfel pecetluit." Rusia a devenit pentru establishmentul american parte a unei metaforice "axe a răului", susţine Eggert, care apreciază că o componentă a reacţiei ruse poate fi oricând o escaladare a situaţiei din Siria sau estul Ucrainei.

Noile sancţiuni americane fac o normalizare a relaţiilor bilaterale imposibilă în viitorul previzibil, a declarat miercuri la Moscova adjunctul ministrului de Externe rus, Serghei Riabkov. "Nu vom mai arunca mărgăritare (înaintea porcilor - n. red.), a adăugat Riabkov, referindu-se la avertismentul Moscovei că va reacţiona la sancţiunile Washingtonului. Citatul biblic este una din cele mai vehemente afirmaţii ale Moscovei la adresa Washingtonului din ultimele luni.

Michail Taratuta, un renumit cunoscător rus al societăţii americane şi fost corespondent de televiziune la Washington, consideră că preşedintele Putin se confruntă cu o dilemă. O reacţie blândă a Kremlinului ar putea fi interpretată ca o slăbiciune, a scris Taratuta pe un blog pentru postul de radio "Ecoul Moscovei". Dar un "răspuns dur ar însemna sfârşitul celui mai mare vis al Kremlinului, respectiv o înţelegere cu Trump şi ameliorarea, cumva, a relaţiilor cu America". Dar o reacţie dură este, în opinia sa, cea mai probabilă.

Ministrul rus al Economiei, Maxim Oreşkin, a declarat că sancţiunile sunt "o lovitură împotriva siguranţei energetice a Europei". Analişti ruşi califică sancţiunile Washingtonului drept măsuri economice, expresie a voinţei de a face concurenţă Rusiei pe piaţa energetică europeană. În acest context, politicianul Kossaciov a pledat pentru o înţelegere între Rusia şi UE. O alianţă dictată de împrejurări este posibilă, nădăjduieşte el.