Falsul expert occidental - instrumentul propagandei ruse

Pe 21 mai 2018, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului Britanic a publicat un raport numit ,,Aurul Moscovei: corupţia rusească în Marea Britanie”, ce reprezintă un document în cadrul căruia, deputaţii britanici au declarat că persoane ce au legătură cu Kremlinul, au depozitat şi spălat bani în Londra ca parte a unei strategii ruse ce urmăreşte subminarea  sistemului bazat pe reguli globale.

Analiză realizată de Mădălina Mihalache*

Astfel, aceştia au cerut guvernului britanic să ia măsuri împotriva acestei practici din motive de siguranţă naţională, dar şi să sancţioneze persoanele vinovate.

Aceste acuze au fost interpretate de propaganda rusă ca fiind parte integrantă a unei ample campanii anti-Rusia desfăşurată de Marea Britanie şi, în acest context, la nici o săptămână distanţă, a apărut şi riposta la adresa acesteia, prin intermediul platformei Sputniknews.com. Aceasta a publicat  pe 26 mai 2018,  un articol care vorbeşte despre cultivarea unei stări de frică de către Vest faţă de prosperitatea economică a Rusiei.

Cum a ripostat propaganda rusă

Replica pe care Sputniknews.com a ales s-o ofere Regatului Unit în faţa aşa-zisei campanii anti-Kremlin, a constat în apelarea la un aşa-zis fost profesor pe nume Dr. David William Norris, care a profesat în cadrul unui colegiu din Birmingham, pentru a-şi exprima opinia cu privire la atitudinea autorităţilor britanice faţă de Rusia. Dacă la început este prezentat ca fiind fost profesor, pe parcursul articolului capătă mai multe titulaturi, precum expert, apoi este catalogat şi analist, situaţie destul de confuză, mai ales că nu este specificată nici măcar aria lui de profesie. O imprecizie de acest fel, poate fi de obicei clarificată printr-o simplă căutare pe internet. În cazul de faţă însă, nicio informaţie nu pare să ateste existenţa acestui analist.

Acesta pare a fi un fals expert, despre a cărui credibilitate sau notorietate evident că nu putem discuta, tocmai pentru că existenţa sa este incertă. Acestuia i se cere în cadrul articolului opinia cu privire la subiecte ce freamătă scena internaţională la momentul actual, precum cazul Skripal şi sancţiunile impuse regimului de la Kremlin de către Marea Britanie. Părerile lui, surprinzător sau nu, sunt în total acord cu cele promovate în general de propaganda rusă.

Mai mult, acesta ajunge să joace rolul de „agresor“ la adresa propriilor „valori naţionale“, obiectivul fiind acela de a genera sentimente anti-occidentale în rândul publicului captat de această ştire propagandistică, aducând acuze la adresa propriului guvern. El declară că, în cazul otrăvirii ex-spionului rus Serghei Skripal, autorităţile britanice au încălcat legea internaţională, iar maniera în care a comunicat a fost una nediplomatică şi nepoliticoasă. A lăudat, în schimb, atitudinea ambasadorului rus din Marea Britanie pe care a manifestat-o de-a lungul desfăşurării anchetei acestui caz, admirându-l mai ales  pentru prietenia pe care a arătat-o de fiecare dată la conferinţele de presă.

Însă „falsul expert“ nu este singura tehnică folosită în cadrul naraţiunii pentru a dezinforma publicul. Un alt aspect ce atrage, poate, cel mai mult atenţia la declaraţiile acestuia şi care-i dovedeşte lipsa de veridicitate, este folosirea în două contexte a termenului „rusofobie“. În prima instanţă vorbeşte despre paranoia rusofobă ca fiind vinovată de sancţiunile autorităţilor britanice împotriva Rusiei. Apoi, aduce în discuţie rusofobia occidentală pe fondul temerii Vestului faţă de o „Rusie prosperă din punct de vedere economic, capabilă să concureze corect cu restul lumii, chiar să o depăşească şi să domine în unele domenii esenţiale, precum energia“.

Cu siguranţă sunt vorbe cel puţin exagerate venite din partea unui expert britanic. Însă nu şi când vine vorba de o metodă utilizată de propaganda rusă pentru a dezinforma, şi anume sinecdoca, o figură de stil ce constă într-o exagerare şi suprageneralizare mixată cu „etichetarea eronată“, folosită mai ales în naraţiunile privind aşa-zisa „rusofobie“ manifestată de statele occidentale, precum se remarcă şi în articolul de faţă.

Sputniknews.com se dă singur de gol

Dacă nu au fost convingătoare argumentele expuse până acum că în cazul de faţă avem de-a face cu un fals narativ, propunerea este aceea de a vedea cum portalul Sputniknews.com s-a dat singur de gol.

Pe 21.05.2018, respectiv 23.05.2018, chiar cu trei zile înainte de a se publica articolul supus analizei, acelaşi Sputnik a afişat două ştiri ale cărui subiect principal este tocmai aşa zisa rusofobie manifestată de britanici, implicit de Occident. De data acesta însă, termenul este menţionat de un reprezentant al presei din cadrul Ambasadei Rusiei la Londra, apoi de către purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitry Peskov.

Paradoxal, se pare că existenţa aşa zisei rusofobii este invocată cel mai des chiar de oficialii ruşi, pe care nu ezită să o folosească drept argument pentru a-şi susţine interesele. În asemenea condiţii, afirmaţiile falsului expert din fake-news-ul studiat, cel care consideră că Occidentul manifestă o stare de nelinişte faţă de prosperitatea economică a Rusiei, dar şi că suferă de paranoia rusofobă, par a fi, mai degrabă, vorbele unui specialist în propaganda pro-rusă.

Atenţiei la experţii fantomă!

Ca o scurtă concluzie, nu este deloc surprinzătoare apelarea la un aşa zis expert străin, întrucât este o practică întâlnită frecvent în cadrul trusturilor media aflate sub monopolul rus, o practică însă care nu este singura, ci care face parte dintr-un întreg „arsenal“ de tehnici de manipulare deţinut de propaganda pro-Kremlin. Sputnkinews.com, una din vocile principale ale regimului de la Moscova, se bucură de o largă experienţă în ceea ce priveşte promovarea unor astfel de articole bazate pe invocarea de specialişti fictivi, dar mai ales afirmaţii şi declaraţii false. Autointitulându-se o „agenţie modernă de ştiri“, aceasta a fost lansată pe 10 noiembrie 2014 de către grupul rus de presă Rossiya Segodnya. Sediul principal se află în Moscova, însă redacţia acesteia dispune de birouri în ţări din întreaga lume, iar emisiunile radio sunt difuzate în peste 30 de limbi.

*Mădălina Mihalache este membră a programului de Internship LARICS 2018.