VIDEO Înainte de parada de la 9 mai, armata rusă este în ofensivă imagologică

Ministerul rus al Apărării a ajuns la performanţa notabilă de a determina, indirect, pe unii oficiali militari americani şi presa de peste Ocean, ca să comenteze o serie de progrese ale Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse. Asta în timp ce Pentagonul este în defensiva impusă de cunoscute reduceri bugetare, dar şi de declaraţii cel puţin ciudate, ale unor yankei, adepţi ai neapărării statelor membre ale NATO, de la graniţa de est a Alianţei...

Un semnal notabil l-a oferit, la CNN, amiralul Mark Ferguson, comandantul Forţelor Navale ale SUA dislocate pentru defensiva Europei. Acesta a recunoscut că Rusia are, în acest moment, sisteme de arme mai avansate, decât cele precedente, sisteme de rachete care pot ataca ţinte aflate pe teritorii situate la mare distanţă, iar misiunile submarinelor ruseşti cu rachete balistice se află la un nivel care nu a mai fost observat după Războiul Rece. Un context în care amiralul Ferguson a reamintit contribuabililor americani că SUA are 53 submarine în serviciu, dar va rămâne doar cu 41, la finele anului 2020, datorită reducerii bugetului militar. Poate că până atunci va fi totuşi pus în funcţiune singurul submarin militar românesc, plin, la ora actuală, de nenumărate promisiuni ale unor politicieni trecători, niciuna onorată.

Şi dacă tot am menţionat sisteme de arme mai avansate două exemplificări nu strică. Astfel, sistemul rusesc TORNADO, varianta actuală a celebrului lansator de rachete sovietice KATIUŞA, are capacitatea de a distruge tot ce se află pe un areal terestru echivalent, ca mărime, cu suma a 100 de terenuri de fotbal.

Chiar Ministerul rus al Apărării consideră că TORNADO este, din perspectiva forţei sale de distrugere menţionată, a două armă, ca putere, după bomba atomică.

Al doilea exemplu este faptul că Districtul Militar de Vest, din Rusia, marcat cu verde, pe harta de mai jos,

a fost arealul unde s-au derulat exerciţii tactice cu sistemele aeriene de tipul S-300. Au luat parte 250 de militari şi 100 de piese de echipament. Exerciţiile au vizat detectarea şi distrugerea, în aer, a unor aeronave, rachete de croazieră, rachete balistice şi avioane hipersonice ale unui potenţial inamic.

Informaţia ar părea poate banală, dacă nu am preciza că generalul-colonel Andrei Kartapolov este comandantul Districtului Militar de Vest din 15 noiembrie 2015, cu menţiunea că Districtul are în subordine Grupul Operaţional al Forţelor Ruse din regiunea Transnistria, oficial parte a Republicii Moldova, celălalt stat românesc.

Nu mai este o noutate, pentru nimeni, că NATO este perceput, oficial, la Moscova, ca o ameninţare la adresa Rusiei, chiar dacă sunt firave semnale că restartarea Consiliului NATO-Rusia ar putea atenua, la masa dialogului diplomatic, actualele divergenţe, generate de agresiunea militară rusă în Ucraina. La Mons, unde este Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, se cunoaşte prejudecata Ministerului rus al Apărării, conform căreia NATO nu are capacitatea de a opera în zonele de interes strategic, precum Marea Baltică şi Marea Neagră.

Replica indirectă este dată exerciţiul Frisian Flag 16 care are drept scop apărarea suveranităţii aeriene a aliaţilor, fiind iniţiat de 8 state membre ale NATO, care au trimis 50 de avioane, de tipuri diferite, la Baza Forţelor Aeriene Olandeze, de la Leeuwarden, marcată cu roşu, pe harta de mai jos, nu departe de…Marea Baltică.

100 de misiuni sunt executate în fiecare zi, timp de două săptămâni. Exerciţiul este denumit Frisian Flag 16, după numele regiunii nordice a Olandei care găzduieşte acest exerciţiu anual.

Scenariile succesive ale exerciţiului determină angajarea unor lupte aeriene similare celor reale, care testează dispozitivele aeriene şi terestre implicate în reacţia internaţională la o agresiune ipotetică. Acţiunile defensive şi ofensive planificate în cadrul exerciţiului Frisian Flag 16 confirmă complementarităţile în lupta aeriană a avioanelor de tipul F-16, F-15, F-18, Eurofighter şi Mirage.

Dar, Moscova stă foarte bine la capitolul replici la nivel media. “Nicio ţară nu face mai mult pentru trupele aeropurtate decât Rusia.” Cu acest enunţ începe filmuleţul postat mai jos.

Ceea ce urmează invită la reflecţie, deoarece se evocă şi momentul din 1936, când Armata Roşie a paraşutat lângă…Kiev o brigadă de elită. De altfel, în secvenţele următoare este evocată şi Ucraina, ca un stat eşuat, parte a arealurilor sensibile din punct de vedere geopolitic.

Fără menajamente se vorbeşte şi de faptul că statele baltice, indicate pe harta de mai jos,

pot fi ocupate, în câteva ore, de trupele de paraşutişti ruse, înainte ca orice ajutor extern sperat de Estonia, Letonia şi Lituania să poată ajunge acolo. Mesajul vizând clar pe decidenţii de peste Ocean.

Cât despre Marea Neagră, pentru Rusia constituie o nucă tare Turcia, dar cu puternica militarizare a peninsulei Crimeea, privirile aruncate spre alte două state membre ale NATO, România şi Bulgaria, par mai degrabă menite a linişti nu puţinele nedumeriri, într-un context în care soarta Ucrainei încă se joacă, statele baltice rămân o ţintă, iar Republica Moldova este un areal momentan neclarificat.

Un alt areal neclarificat este cel al teritoriilor nordice, din actuala Federaţie Rusă, revendicate de Japonia. Diferenţa este că prim-ministrul japonez Shinzo Abe va poposi la Moscova în luna mai, când vor fi discutate, probabil, aspecte privind teritoriile nordice şi problemele tratatului de pace. Iată, în acest sens, spre luare aminte, la nivelul celor care răspund de diplomaţia română, opinia preşedintelui rus Vladimir Putin:

“Pentru ca unele compromisuri să fie luate în considerare, trebuie mai întâi să avem un dialog continuu şi neîntrerupt, dar Japonia a luat decizia de a limita contactele cu noi la un moment dat. Nu cred că acest lucru este deloc în interesul Japoniei şi al oamenilor săi. În acelaşi timp, însă, vedem că, în ciuda presiunii din partea partenerilor lor, în special din SUA, prietenii noştri japonezi caută să menţină relaţii cu noi. Prin urmare, salutăm vizita primului-ministru japonez în Rusia. Vom discuta toate problemele diferite, desigur. În scopul de a rezolva aceste probleme pe care nu le-am rezolvat încă, după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, instrumentele pe care le-am pus în aplicare trebuie să funcţioneze în mod continuu. Cred că un fel de compromis poate şi va fi găsit.”

În timp ce statele membre ale NATO, din Europa, sunt atenţionate, în mod repetat, de peste Ocean, că nu îşi măresc bugetele militare, Ministerul rus al Apărării va introduce, în acest an, nu în 2017, în dotarea Forţelor Armate ale Rusiei, cel mai nou sistem complex de apărare aeriană de tipul S-500 Prometeu. Acest sistem este capabil să intercepteze până la 10 ţinte care zboară cu viteze de până la 7 metri pe secundă, în traducere liberă aceasta fiind viteza rachetelor balistice intercontinentale, cu focoase nucleare. Raza de acţiune a lui S-500 Prometeu este de 600 de kilometri, iar altitudinea de la care poate prelua o ţintă este de circa 200 de kilometri.

Interceptarea unui avion de recunoaştere american, deasupra Mării Baltice, de un avion de vânătoare rus, ca şi zborurile la joasă înălţime, cu manevre agresive, ale altor aeronave militare ruseşti, asupra unui distrugător militar americane, indică o stare de nervozitate, la Moscova. Reacţiile la aceste incidente menţionate, ale lui John Kerry, secretarul Departamentului de Stat, ca şi ale Ministerului rus al Apărării indică poziţii net diferite, americanii evitând confruntarea, oficialii ruşi invocând poziţii defensive ferme. „Something is rotten in the state of Denmark!" "Ceva este putred în Danemarca!" Dar nu de Danemarca este vorba...